Tranzactioneaza Rafinaria Steaua Romana Campina (STRO) - 0.02 RON (%) Tranzactioneaza

Tergiversarea procesului de retragere din societate la emitentii care se delisteaza de pe Rasdaq fara ca actiunile sa fie retrase de la tranzactionare lasa liber cumpararilor in regim bursier a unor actiuni la societati inchise. Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital spune ca astfel reglementatorul pietei ii lasa fara protectie pe viitorii actionari minoritari care realizeaza achizitii fara macar sa stie ca firmele se vor delista.Procedurile de retragere la emitentii care vor sa se delisteze de pe piata Rasdaq se prelungesc nepermis de mult intr-un mod care risca sa creeze noi categorii de investitori prejudiciati, avertizeaza Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) intr-un comunicat de presa remis oe adresa redactiei si in care atrage atentia Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) sa remedieze aceasta problema.Amanarea remiterii raportului de evaluare in termen de 35 de zile de la exercitarea dreptului de retragere a unor actionari minoritari este principalul caz care amana procedurile prevazute de lege si implicit plata sumelor cuvenite investitorilor. Dincolo de aceasta, amanarea comunicarii unui pret al ofertei creaza confuzie in piata, mai spune comnunicatul Asociatiei semnat de presedintele Laviniu Dumitru Beze.Care sunt emitentii unde procedurile sunt in afara termenelor stabilite de lege. AIPC indica Avicola SA Buzau (AVZU), Astral SA Bucuresti (ASBU), BAT SA Medias (BAME), CIAC SA Oradea (CIAC), Coreal SA CRAIOVA (CRAL), Comcereal SA VASLUI (CCEV), Conserv SA BUFTEA (CONS), Giurgiu Nav SA (GIUR), Hepites SA Galati (HEPI), Icos SA Sibiu (ICOS), Instcomp SA Suceava (INMP), Obcina SA Radauti (OBCI), Metalurgica SA Vlahita (METU), Moldovulcan SA Galati (MVUL), Rafinaria Steaua Romana SA Campina (STRO), Remat SA Galati (REMQ), Simerom SA Sibiu (SIEM), Tehnoton SA Iasi (THNI), Unio SA Baia Mare (UNIO), Vranlact SA Focsani (INLS).Ce facem cu investitorii care cumpara acum?In piata, actiunilor acestor emitenti sunt disponibile la tranzactionare, ceea ce naste un dublu neajuns. In primul rand, actionarii minoritari care au optat pentru retragere, nu beneficiaza nici de sumele aferente ofertei atat timp cat intarzie rapoartele de evaluare, iar pe de alta parte, investitori de portofoliu realizeaza tranzactii cu titlurile acestor firme de fara a stii ca s-a decis deja delistarea acestora. "Prelungirea nejustificata a duratei pentru emiterea raportului expertului independent si nedeterminarea pretului de retragere dilueaza perceptia investitorilor si ii determina sa cumpere actiunile respectivelor societati", mai spune Asociatia afiliata la organizatiile europene reprezentative Euroshareholders si Eurofinuse.AIPC mai atrage atentia ca, de regula, investitorii nu au cunostinte juridice si nu solicita consultanta juridica (inclusiv cu privire la Legea nr. 151/2014) atunci cand realizeaza tranzactii pe piata de capital. Dimpotriva, ei se bazeaza pe faptul ca societatile sunt transparente si isi respecta obligatiile legale, iar, in cele din urma, ASF isi respecta rolul de supraveghere si intervine pentru corectarea eventualelor operatiuni nelegale sau neconcordante.Lucrurile nu stau asa si in realitate. "Din pacate, in cazul achizitiilor in societatile mai sus mentionate, investitorii investesc practic intr-o societate inchisa (din care nu vor avea dreptul de retragere reglementat de Legea nr. 151/2014), fara ca respectivele societati sau ASF sa intreprinda vreun demers pentru a impiedica acesti investitori sa devina captivi in respectivele societati", avertizeaza Asociatia care sustine ca ASF ar fi trebuit sa dispuna suspendarea de la tranzactionare a simbolurilor respective.Ce solicita investitorii"AIPC se asteapta ca ASF sa intervina energic si rapid pentru a corecta aceasta situatie grava, in virtutea atributiilor sale de protectie a investitorilor. ASF (dar si celelalte institutii ale pietei, precum BVB, Depozitarul Central, intermediarii implicati) trebuie sa iasa din pasivitate si sa nu se mai multumeasca doar cu a incasa comisioane, fara cea mai mica preocupare pentru respectarea legalitatii si a drepturilor actionarilor", se mai afirma in documentul citat.Solicitarile investitorilor sunt pentru sanctionarea persoanelor care se fac vinovate de tergiversarea procedurilor de retragere a actionarilor, accelerarea procedurilor pentru determinarea pretului de retragere de catre expertul independent si compensarea actionarilor care si-au exercitat dreptul de retragere pentru neplata pretului datorat lor in termenul maxim de 65 zile de la data depunerii primei cereri de retragere (termen calculat prin coroborarea art. 6 si 7 din Regulamentul ASF nr. 17/2014), prin obligarea societatilor in culpa la plata dobanzii legale, calculate de la data expirarii termenului respectiv pana la data platii efective.

Multe dintre marile companii ale Romaniei Mari isi gaseau pretul de piata, in vremea Marii Uniri din 1918, la Bursa din Bucuresti. Insasi Banca Nationala a Romaniei era cotata la Bursa si era foarte cautata pentru dividendele sale. MICA, o legenda a productiei de aur autohtona era cotata la bursa. Nici una dintre succesoarele gloriilor de atunci nu mai este la cota Bursei in prezent, in cazul in care mai exista. Importanta economica a unora dintre „fostele glorii” a fost epuizata relativ recent, dupa revenirea la capitalism. Bursa din Bucuresti a fost infiintata in 1881 si a functionat pana in 1929 si ca bursa de marfuri si de efecte comerciale. Asa ca, in anii de dupa Marea Unire, se tranzactionau acolo produse pe care bursa din zilele noastre abia daca indrazneste sa si le doreasca.Vom descoperi, printre produsele tranzactionate la Bursa Bucuresti de acum aproape 100 de ani, pe stramoasele unor produse derivate moderne considerate de mare risc in prezent: asa zisele „credite funciare urbane“, sau asa numitele „scrisori funciare“ (de gaj) – scrie Victor Axenciuc in Evolutia Economica a Romaniei, editata de Academia Romana. Creditele funciare urbane erau date de societati de credit pentru „constructii urbane sau activitati agricole”. De asemeni, societatile de credit, unele finantate de stat, emiteau scrisorile funciare cu o dobanda de 5-7 %, pentru clientii care le revindeau apoi la bursa, ca sa incaseze lichiditatile. La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) inca nu se tranzactioneaza credite si cu atat mai putin instrumente de venit fix cu scadenta la 60 de ani. Desi viu acum 100 de ani, fenomenul de securitizare a creditului ipotecar nu este inca fezabil in Romania. Securitizarea este transformarea unui activ intr-o valoare mobiliara tranzactionabila la bursa.Nici efectele comerciale nu au o piata deschisa in Romania Secolului XXI.Fostele gloriiInsasi Bursa antebelica este o fosta glorie. Sediul Bursei Romaniei era peste drum de Banca Nationala a Romaniei (BNR), pe strada Doamnei din Bucuresti. Cladirea respectiva este monument istoric.Importanta Bursei in economia Romaniei de dupa primul razboi mondial nu era mai mica decat cea a BNR.Insasi Banca Nationala era o glorie comerciala, din moment ce era societate pe actiuni in vremea aceea, si inca una dintre cele mai tranzactionate la Bursa Bucuresti, dupa Marea Unire. In unele perioade, statul a detinut pana la 30% din capitalul bancii BNR, scrie economistul Victor Axenciuc.„Actiunile Bancii Nationale a Romaniei s-au vandut la Bursa din Bucuresti la preturi intre 5.000 si 15.000 de lei, inclusiv datorita dividendelor mari distribuite, (...) ceea ce urca de zeci de ori pretul unei actiuni negociate la Bursa din Bucuresti“, scrie Victor Axenciuc.Spre deosebire de BVB sau de BNR, care isi recapata si, respectiv, nu si-a pierdut nici o clipa importanta vitala pentru economie, alte glorii nici nu mai exista.Cele mai importante societati petroliere din tara se tranzactionau la Bursa din Bucurestiul de dupa Marea Unire. Romania era unul dintre cei mai mari producatori de titei ai lumii. La Bursa din Bucuresti se tranzactiona si alte companii de exploatare a resurselor naturale. Printre acestea: MICA, un fenomen a carui importanta depasea marginile Apusenilor. Tipul de guvernanta corporastista al MICA Brad nu-si are egal nici astazi in Romania. Actiunile Astra Romana se vindeau cu 10.600 de lei bucata, la Bursa inceputului de an 1923 (mai toate actiunile aveau valoarea nominala de 500 de lei 1 dolar = 213 lei in 1923 1 dolar 1923 = 14 dolari 2014).Astra Romana era cea mai mare companie petroliera din Romania acelor ani. Era controlata de Royal Dutch Schell si era listata si la Paris, Amsterdam si Anvers. Extragea peste un sfert din productia de titei a Romaniei si rafina 24% din total.Astra Romana Ploiesti (simbol bursier ASP) este urmasa de astazi a gloriei de altadata. Nu mai are nici macar valoarea terenului pe care il ocupa. Terenul ar fi foarte valoros daca nu ar fi plin de ramasitele vechii rafinarii. Actiunea ASP este suspendata la BVB, din cauza procedurii de insolventa.Nici Steaua Romana Campina (STRO) din zilele noastre nu mai este ceea ce era societatea petroliera Steaua Romana. Era cotata cu 6.950 de lei/ actiune, in 1923, si era listata la Bucuresti, Paris, Amsterdam, Basel, Frankfurt si Zürich. In anul 1938 producea si rafina peste 11% din productia de titei a Romaniei.Afacerile de nisa (productia de sulf petrolier) nu au salvat Steaua Romana Campina (STRO) din zilele noastre. Actiunea STRO este suspendata, din cauza procedurii de insolventa.In 1923 mai era listata la bursa din Bucuresti si o alta societate petroliera, numita Creditul Minier. Avea capital prioritar romanesc. In 1938 ajunsese sa produca si sa prelucreze 6% din titeiul tarii. Cotatia: 2.860 lei / actiune, adica 13,4 dolari 1923.O companie legendaraO legenda a Romaniei antebelice a fost gloria Bursei din Bucuresti si a Muntilor Apuseni. Era o companie cu capital romanesc, la care salariatii sai erau actionari importanti. Managementul companiei avea o componenta sociala de invidiat de oricare firma din Romania zilelor noastre, potrivit marturiilor supravietuitorilor.Amintirea ei este aproape venerata si acum, in Muntii Apuseni, desi este prea putin cunoscuta de restul romanilor.Este vorba de compania MICA din Brad. Furniza 60% din productia de aur a tarii. Cotatia 1923: 1.600 de lei/ actiune, sau peste 7,5 dolari 1923. Sau peste 103 dolari 2014, daca am ajusta valoarea monedei americane cu inflatia.MICA a ajuns, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, unul dintre marile concerne romanesti, avand intreprinderi si participatii in ramurile miniera, petroliera, metalurgica, chimica, hartiei si textila.Alta legenda, mai multe vedeteUzinele de locomotive Resita, sau mai exact Uzinele de Fier si Domeniile din Resita, provin din vechea societate metalurgica miniera STEG din Banat. Se redefineste in anul 1920 ca societate anonima romana (adica listata la bursa).Uzinele Resita erau considerate de interes militar-national in anul 1923 si legea stabilea ca 60% din actiuni sa fie detinute de capitalistii romani. Devine un mare concern, avand intreprinderi si participatii in industria miniera – carbonifera, metalurgica etc. Resita poseda cele mai importante uzine de armament ale tarii.Actiunile companiei se vindeau la bursa cu 1.960 de lei/actiune (peste 9,2 dolari 1923).Urmasa Uzinelor Resita de acum aproape 100 de ani, UCM Resita, este suspendata la bursa, din cauza procedurii de insolventa.Alte vedete ale industriei romanesti incepeau sa se tranzactioneze in 1923.IRDP, Industria Romana de Petrol, societate cu capital romanesc, fondata in anul 1920, cu 100 de milioane de lei, producea si rafina intre 2 si 3% din titeiul Romaniei.Producatoarea de hartie Letea, una dintre cele mai vechi din tara si cea mai mare a vremii, a fost infiintata in anul de nastere al Bursei, 1881.Cladirea Romaneasca a fost infiintata in 1919 si era ceea ce se numeste acum un dezvoltator imobiliar.Societatea de Tramvaie Bucuresti (STB) era listata la Bursa din Bucuresti in 1923 si era cotata la 700 de lei / actiune. A fost infiintata in 1909, iar in anul 1938 avea un capital de 300 milioane de lei, din care o parte apartinea municipiului Bucuresti.STB asigura transportul public de calatori in capitala cu 340 autobuze si 570 vagoane de tramvai. Societatea Anonima Romana de Telefoane (SART), creata in 1930, de catre International Telephon & Telegraph Corporation, care a preluat si Stadard Electrica, stramoasa actualei Electromagnetica (ELMA), poate singura supravietuitoare onorabila la bursa zilelor noastre dintre gloriile de acum 90 de ani. A fost rezultatul unei tranzactii complexe din 1929 pentru ca Romania sa beneficieze de un imprumut strain de urgenta. Sectorul financiarBanca Romaneasca era una din cele mai mari banci cu capital romanesc. A fost creata in anul 1911 si in 1938 dispunea de o retea larga de participatii industriale si bancare. O actiune costa 750 de lei, in 1923, adica 3,5 dolari.Societatea Nationala de Credit Industrial a fost creata in anul 1924, in scopul finantarii industriei si era un mandatar al BNR, intrucat cea mai mare parte din sumele imprumutate proveneau de la aceasta. Statul avea 20% din actiuni, iar BNR 30%. In 1942 fuzioneaza cu Institutul de Credit Minier si formeaza Creditul National Industrial. Dacia Romania era una din cele mai mari societati de asigurare din Romania. Infiintata in 1878, este rezultatul unor fuziuni succesive ale societatii Dacia (cu capital strain), cu societatea de asigurari "Romania" si cu societatea de asigurari "Patria". In 1925 actiunile Dacia Romania se vindeau cu 2.550 de lei unitatea.Bursa din Bucuresti avea indici dupa toata regula unei burse dezvoltate.„In variatia indicilor se oglindeau ciclurile de productie, devenite vizibile incepand de la inceputul secolului al XX-lea si in economia Romaniei, cu perioade de criza si depresiune, de inviorare si avant. Pe termen lung cresterea indicilor valorilor unor ramuri economice pune in evidenta orientarea capitalurilor si rentabilitatea lor sporita de care nu este straina politica economica a statului“, scrie economistul Victor Axenciuc in istoria pentru care au strans date cercetatorii Institutului de specialitate al Academiei. Dupa Marea Unire „ Bursa din Bucuresti devine centrul afacerilor cu valori mobiliare al tarii“, scrie cercetatorul Academiei Romane. Bursa si PIB-ul Romaniei MariIn anul 1935 erau cotate la Bursa din Bucuresti 56 actiuni si 77 de categorii de „efecte de imprumut“ si obligatiuni de stat si particulare. Asta inseamna ca la bursa erau prezente 1,7 % din totalul companiilor pe actiuni ale tarii, in numar de 3.017 de „societati anonime“, dintre care 920 erau banci, 1.214 societati industriale, 831 societati comerciale, 22 societati de asigurare si 30 cu diverse obiecte de activitate.In anul 2014, la bursa sunt doar 102 din cele peste 34.400 de societati pe actiuni din Romania, adica 0,3%. Daca adaugam si cele peste 900 de companii care paraziteaza pe piata Rasdaq a Bursei (in curs de desfiintare), proportia ar creste fortat la 3,47%.In 1925, valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Bucuresti a fost de 2,8 miliarde de lei, din care marea majoritate (2,44 miliarde de lei) a fost cea a tranzactiilor „valorilor cu venit variabil“ - actiunile. Restul au fost tranzactii cu obligatiuni si efecte de comert, portivit sursei citate mai sus. Cursul mediu a fost atunci de 207 de lei / dolar (a variat intre 193,16 si 221,4).Un an mai tarziu, valoarea tranzactiilor a crescut la 4 miliarde de lei, intr-o vreme in care, pe piata valutara bancara, cursul mediu al dolarului a fost de 223 de lei (a variat intre 196,5 si 250,23 de lei / dolar). In dolari, la bursa s-au facut tranzactii de 18 milioane de dolari ai acelei vremi. Produsul intern brut (PIB) al Romaniei a fost de 18,47 miliarde de dolari in 1926, la cursul acestuia din anul 2000, calculat de economistul Marin Pana, sau de 170 de milioane de dolari la cursul din 1926.Ceea ce inseamna ca, la Bursa Romaniei din 1926, s-a trantactionat peste 10,5 % din PIB-ul tarii din acea vreme, in timp ce anul trecut, abia s-a rulat 1,7%. Dupa aproape 25 de ani de la reinfiinarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB), aceasta pare ca renaste. Cu sau fara presiunea FMI, marile companii energetice ale statului se listeaza rand pe rand. Mai lipsesc Hidroelectrica si Complexul Energetic Oltenia. Al doilea complex energetic va lipsi , probabil, de la Bursa, din cauza minelor din Valea Jiului si a situatiei financiare nefericite. In schimb, conducerea BVB a declansat un fenomen de reforma la scara mare, in care a implicat si autoritatile, scopul fiind inlaturarea celor "Opt bariere sistemice pentru crearea unei piete de capital moderne in Romania", dupa cum a sunat initial numele obiectivelor noii strategiii de dezvoltare a Bursei Romaniei. Acum strategia nu mai innumara barierele.Cel mai sigur activ al Bursei, activ si dupa 100 de ani, este entuziasmul profesionistilor sai.

Doua dintre marile companii de acum, Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN), s-au listat, in sfarsit, in 2013, la Bursa de Valori din Bucuresti (BVB). Totusi, aceasta este inca departe de a juca rolul pe care il avea dupa Unirea din 1918. Cele mai mari companii ale Romaniei Mari, inclusiv Banca Nationala a Romaniei, erau cotate atunci la Bucuresti. La Bursa din Bucuresti antebelica se tranzactiona si aurul Muntilor Apuseni. Bursa nu este inca prea aproape de a avea importanta pe care o avea pentru economie dupa Marea Unire din 1918.Valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Bucuresti depasea 10,5% din cifra de afaceri a tarii (produsul intern brut, PIB-ul), in 1926.Anul trecut, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) nu a gazduit tranzactii mai valoroase de 1,2% din PIB.Nici in 2013 lucrurile nu s-au imbunatatit radical: s-a tranzactionat doar echivalentul a 1,7% din PIB-ul Romaniei, in ciuda evenimentelor epocale, precum marile oferte publice initiale de listare ale Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN), oferta secundara de vanzare de actiuni Transgaz (TGN) sau de rascumparare a actiunilor Fondului Proprietatea (FP).Valoarea tranzactiilor la Bursa Bucuresti (BVB) a crescut la peste 10 miliarde de lei, in noiembrie deja cu 35% mai mult decat in intreg anul 2012, dar asta nu este de ajuns pentru cresterea importantei institutiei.In vremea Marii Uniri, importanta Bursei in economia Romaniei avea rangul celei a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), potrivit istoricilor.Asa cum se cuvine intr-o economie bine organizata, banca centrala era responsabila cu emisiunea monedei nationale si cu supravegherea pietei creditelor, in timp ce prin Bursa se (re)alocau resursele de capital spre marile afacei ale tarii.Se intampla in perioada interbelica, poate cea mai efervescenta perioada de dezvoltare a societatii romanesti.Nu intamplator, Bursa era peste drum de Banca Nationala a Romaniei (BNR), pe strada Doamnei din Bucuresti.Palatul Bursei avea si alura monumentala a BNR. Acolo functioneaza acum Biblioteca Nationala a Romaniei. Si nu intamplator, Banca Nationala, societate pe actiuni pe vremea aceea, era una dintre cele mai tranzactionate la bursa, atunci.Banca Nationala a Romaniei avea si actionari privati si actiunile BNR s-au vandut la Bursa din Bucuresti la preturi intre 5.000 si 15.000 de lei, inclusiv datorita dividendelor mari distribuite, potrivit economistului Victor Axenciuc, in Evolutia Economica a Romaniei, istoria statistica editata de Academia Romana.Un dolar valora 213 lei in 1923 si 180 de lei in 1937.„In unele perioade, statul a detinut pana la 30% din capitalul bancii BNR. Banca oferea dividende mari pentru actiunile sale, ceea ce urca de zeci de ori pretul unei actiuni negociate la Bursa din Bucuresti“, scrie Victor Axenciuc.Bursa a fost infiintata in 1881 si a functionat pana in 1929 si ca bursa de marfuri si de efecte comerciale.ProduseBursa din Bucurestiul anilor de dupa Marea Unire avea produse pe care bursa din zilele noastre abia daca indrazneste sa si le doreasca.Se tranzactionau si asa zisele „credite funciare urbane“, imprumuturi similare cu creditul ipotecar de azi, date de societati de credit pe termene de pana la 60 de ani, pentru constructii urbane sau activitati agricole.Societatile de credit, unele finantate de stat, emiteau asa numitele „scrisori funciare“ (de gaj), cu o dobanda de 5-7 %, pentru clientii care le vindeau apoi la bursa, ca sa incaseze lichiditatile.Termenul de 60 de ani pentru un credit este iluzoriu azi, aproape la fel de mult ca fenomenul de securitizare a creditului ipotecar, adica a transformarii acestuia in valoarea mobiliara tranzactionabila la bursa.VedeteleIn afara de Banca Nationala, la Bursa din Bucurestiul de dupa Marea Unire se mai tranzactionau cele mai importante societati petroliere din tara. Romania era unul dintre cei mai mari producatori de titei ai lumii.La Bursa inceputului de an 1923, Actiunile Astra Romana se vindeau cu 10.600 de lei bucata (mai toate actiunile aveau valoarea nominala de 500 de lei).Astra Romana (ASP), cea mai mare companie petroliera din Romania, controlata de Royal Dutch Schell, era listata si la Paris, Amsterdam si Anvers.Astra Romana extragea peste un sfert din productia de titei a Romaniei si rafina 24% din total.Astra Romana Ploiesti (simbol bursier ASP), urmasa sa de astazi, nu mai are decat valoarea unui teren, foarte valoros daca nu ar fi plin de ramasitele vechii rafinarii. S-au mai facut 233 tranzactii cu actiunile ASP in ultimele 52 de saptamani, nivel greu de atins pentru majoritatea celor peste 1.000 de companii listate la Bursa de Valori Bucuresti acum.La randul ei, societatea petroliera Steaua Romana era cotata cu 6.950 de lei/ actiune, in 1923, si era listata la Bucuresti, Paris, Amsterdam, Basel, Frankfurt si Zürich. In anul 1938 producea si rafina peste 11% din productia de titei a Romaniei.Steaua Romana Campina (STRO) din zilele noastre este in procedura de insolventa.Era listata in 1923 si Creditul Minier, o alta societate petroliera, dar cu capital prioritar romanesc. In 1938 ajunsese sa produca si sa prelucreze 6% din titeiul tarii. Cotatia: 2.860 lei / actiune, adica 13,4 dolari 1923.Aurul Apusenilor la BursaO companie cu capital romanesc care a facut istorie este MICA din Brad, a carei amintire este aproape venerata si acum, in Muntii Apuseni, cu toate ca societatea este prea putin cunoscuta de restul romanilor.Mica Brad acoperea 60% din productia de aur a tarii si avea un management cu o componenta sociala de invidiat de oricare companie din Romania zilelor noastre, potrivit marturiilor supravietuitorilor. Cotatia 1923: 1.600 de lei/ actiune.MICA ajunge, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, unul dintre marile concerne romanesti, avand intreprinderi si participatii in ramurile miniera, petroliera, metalurgica, chimica, hartiei si textila. Echipa de fotbal Aurul Brad a fost infiintata in 1934 de Mica Brad.Alte vedete ale induastriei romanesti incepeau sa se tranzactioneze in 1923.IRDP, Industria Romana de Petrol, societate cu capital romanesc, fondata in anul 1920, cu 100 de milioane de lei, producea si rafina intre 2 si 3% din titeiul Romaniei.Producatoarea de hartie Letea, una dintre cele mai vechi din tara si cea mai mare a vremii, a fost infiintata in anul de nastere al Bursei, 1881.Uzinele de locomotive Resita, sau mai exact Uzinele de Fier si Domeniile din Resita, provin din vechea societate metalurgica miniera STEG din Banat. Se redefineste in anul 1920 ca societate anonima romana (adica listata la bursa).In anul 1923 este considerata de interes militar-national si legea stabileste ca 60% din actiuni sa fie detinute de capitalistii romani. Devine un mare concern, avand intreprinderi si participatii in industria miniera – carbonifera, metalurgica etc. Resita poseda cele mai importante uzine de armament ale tarii.Se vindea la bursa cu 1.960 de lei/actiune (1 dolar = 213 lei in 1923).Urmasa Uzinelor Resita de acum aprape 100 de ani, UCM Resita, este in insolventa.Cladirea Romaneasca a fost infiintata in 1919 si era ceea ce se numeste acum un dezvoltator imobiliar.Sectorul financiar era bine reprezentat, chiar si fara BNR.Banca Romaneasca era una din cele mai mari banci cu capital romanesc. A fost creata in anul 1911 si in 1938 dispunea de o retea larga de participatii industriale si bancare. O actiune costa 750 de lei, in 1923, adica 3,5 dolari.Societatea Nationala de Credit Industrial a fost creata in anul 1924, in scopul finantarii industriei si era un mandatar al BNR, intrucat cea mai mare parte din sumele imprumutate proveneau de la aceasta. Statul avea 20% din actiuni, iar BNR 30%. In 1942 fuzioneaza cu Institutul de Credit Minier si formeaza Creditul National Industrial.Dacia Romania era una din cele mai mari societati de asigurare din Romania. Infiintata in 1878, este rezultatul unor fuziuni succesive ale societatii Dacia (cu capital strain), cu societatea de asigurari "Romania" si cu societatea de asigurari "Patria".In 1925 actiunile Dacia Romania se vindeau cu 2.550 de lei unitatea.Societatea de Tramvaie Bucuresti (STB) era listata la Bursa din Bucuresti in 1923 si era cotata la 700 de lei / actiune. A fost infiintata in 1909, iar in anul 1938 avea un capital de 300 milioane de lei, din care o parte apartinea municipiului Bucuresti.STB asigura transportul public de calatori in capitala cu 340 autobuze si 570 vagoane de tramvai.Societatea Anonima Romana de Telefoane (SART), creata in 1930, de catre International Telephon & Telegraph Corporation, care a preluat si Stadard Electrica, stramoasa actualei Electromagnetica (ELMA), poate ca singura supravietuitoare onorabila la bursa zilelor noastre dintre gloriile de acum 90 de ani.A fost rezultatul unei tranzactii complexe din 1929 pentru ca Romania sa beneficieze de un imprumut strain de urgenta.Bursa din Bucuresti avea indici dupa toata regula unei burse dezvoltate.„In variatia indicilor se oglindeau ciclurile de productie, devenite vizibile incepand de la inceputul secolului al XX-lea si in economia Romaniei, cu perioade de criza si depresiune, de inviorare si avant. Pe termen lung cresterea indicilor valorilor unor ramuri economice pune in evidenta orientarea capitalurilor si rentabilitatea lor sporita de care nu este straina politica economica a statului“, scrie economistul Victor Axenciuc in istoria pentru care au strans date cercetatorii Insitutului de specialitate al Academiei.Dupa Marea Unire „ Bursa din Bucuresti devine centrul afacerilor cu valori mobiliare al tarii“, scrie cercetatorul Academiei Romane.Statistici ingrateIn anul 1935 erau cotate la Bursa din Bucuresti 56 actiuni si 77 categorii de „efecte de imprumut“ si obligatiuni de stat si particulare. Asta inseamna ca la bursa erau prezente 1,7 % din totalul companiilor pe actiuni ale tarii, in numar de 3.017 de „societati anonime“, dintre care 920 erau banci, 1.214 societati industriale, 831 societati comerciale, 22 societati de asigurare si 30 cu diverse obiecte de activitate.In anul 2013, la bursa sunt doar 106 din cele peste 34.000 de societati pe actiuni din Romania, adica 0,3%. Daca adaugam si cele peste 1.000 de companii care paraziteaza pe piata Rasdaq a Bursei (in curs de desfiintare), proportia ar creste fortat la 3,47%.In 1925, valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Bucuresti a fost de 2,8 miliarde de lei, din care marea majoritate (2,44 miliarde de lei) a fost cea a tranzactiilor „valorilor cu venit variabil“ - actiunile. Restul au fost tranzactii cu obligatiuni si efecte de comert, portivit sursei citate mai sus. Cursul mediu a fost atunci de 207 de lei / dolar (a variat intre 193,16 si 221,4).Un an mai tarziu, valoarea tranzactiilor a crescut la 4 miliarde de lei, intr-o vreme in care, pe piata valutara bancara, cursul mediu al dolarului a fost de 223 de lei (a variat intre 196,5 si 250,23 de lei / dolar).In dolari, la bursa s-au facut tranzactii de 18 milioane de dolari ai acelei vremi.Produsul intern brut (PIB) al Romaniei a fost de 18,47 miliarde de dolari in 1926, la cursul acestuia din anul 2000, calculat de economistul Marin Pana, sau de 170 de milioane de dolari la cursul din 1926.Ceea ce inseamna ca, la Bursa Romaniei din 1926, s-a trantactionat peste 10,5 % din PIB-ul tarii din acea vreme, in timp ce anul trecut, abia s-a rulat 1,7%.Ce mai scapa comparatieiStatistica omite, insa, marea diversitate a produselor tranzactionate la Bursa din anii '20.Am pomenit mai sus de instrumente de tip credit ipotecar si de alte efecte comerciale care se scontau acum aproape 100 de ani si care, acum, inca nu au iesit din capitalismul incipient (daca nu barbar) al anilor post decembristi.E drept, Bursa zilelor noastre beneficiaza de o inventie de data relativ recenta, fondurile de investitii.Ramane intrebarea: cu cat mai mult ar fi inferioara Bursa de Valori Bucuresti (BVB) actuala celei de dupa Marea Unire, daca nu ar beneficia de volumul de tranzactii cu actiuni ale Fondului Proprietatea (FP) si ale societatilor de investitii financiare (SIF)?In absenta Romgaz, FP si a SIF-urilor acoperea trei sferturi din valoarea tranzactiilor BVB.La numai o luna de la listare, Romgaz (SNG) inca mai concureaza pe FP la lichiditate, dar SNG este o actiune defensiva, „de pastrat“ care isi va epuiza nu peste foarte multa vreme potentialul de lichiditate.Fara aceste actiuni ce ar mai ramane din BVB, mai reprezentativ pentru economia Romaniei decat era Bursa acum aproape 100 de ani?Anul viitor sunt asteptate la BVB actiunile Hidroelectrica si Electrica, ca si ale Complexului Energetic Oltenia si lista de potentiale atractii la bursa se cam termina.Sunt pierdute pentru Bursa (si, cel mai probabil, pentru totdeauna), actiunile BCR, ale Dacia Pitesti, ale fabricii de automobile de la Craiova, ale fostului Sidex Galati si altele...

1. In baza receptionarii de la SC STEAUA ROMANA SA Campina (STRO) a raportului curent din data de 23.07.2013, privind deschiderea procedurii insolventei, se suspenda de la tranzactionare actiunile emitentului, incepand cu sedinta din data de 23.07.2013, in vederea clarificarii situatiei privind insolventa.

1. In baza receptionarii de la SC PAJURA SA Bucuresti (PAJU) a raportului curent din data de 10.07.2013, se suspenda de la tranzactionare actiunile emitentului, in data de 11.07.2013, in vederea informarii. Societatea se va reintroduce la tranzactionare incepand cu data de 12.07.2013. 2. In baza receptionarii Notificarii privind deschiderea procedurii falimentului la SC REVAMAR CFR BT SA Bucuresti (REVT), se prelungeste suspendarea de la tranzactionare a actiunilor emitentului si in vederea clarificarii situatiei privind falimentul. In prezent, societatea este suspendata pentru derulare OPP si inchidere si transfer Arena. 3. In baza receptionarii de la SC RAFINARIA STEAUA ROMANA SA Campina (STRO) a raportului curent din data de 10.07.2013, se suspenda de la tranzactionare actiunile emitentului, in data de 11.07.2013, in vederea informarii. Societatea se va reintroduce la tranzactionare incepand cu data de 12.07.2013.

1. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea DIHAM SA BUCURESTI (DIHA): 1. Se suspenda din 14.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 22.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 15.03.2013 3. Se suspenda din 22.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 2. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea SIRAJ AD IMPEX SA IASI (SIRJ): 1. Se suspenda din 14.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 24.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 15.03.2013 3. Se suspenda din 24.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 3. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea INTERNATIONAL CAVIAR CORPORATION SA CALAN (AMAL): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 18.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 18.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 4. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea AVICOLA SA BUCURESTI (AVBW): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 18.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 18.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 5. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea AZUR SA TIMISOARA (AZUR): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 25.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 25.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 6. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea COMBGORJ SA TG. JIU (CMGJ): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 15.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 15.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 7. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea COMINCO SA Bucuresti (COBS): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 15.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 15.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 8. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea CONLOC SA RAMNICU SARAT (COSH): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 27.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 29.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 9. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea FIMARO INVEST SA CLUJ-NAPOCA (FIMI): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 15.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 15.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 10. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea IAMU SA BLAJ (IAMU): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 15.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 15.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 11. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea METCHIM SA PLOIESTI (MEMO): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 16.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 16.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 12. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea MORARIT PANIFICATIE SA ROMAN (MORA): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 26.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 26.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 13. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea SCT SA BUCURESTI (SCTB): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 18.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 18.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 14. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea SINATEX SA BUCURESTI (SINA): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 23.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 23.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 15. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea STOFE SA BUHUSI (STOF): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 26.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 26.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 16. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea STOMOBI SA BUCURESTI (STOM): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 24.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 24.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. 17. In baza receptionarii convocatorului AGA societatea RAFINARIA STEAUA ROMANA SA CAMPINA (STRO): 1. Se suspenda din 15.03.2013 pentru informare asupra convocarii AGA in 23.04.2013 2. Se reintroduce la tranzactionare din 18.03.2013 3. Se suspenda din 23.04.2013 pentru desfasurarea AGA pana la publicarea hotararilor. Convocatoarele pot fi consultate pe site.

Cele mai mari companii ale Romaniei Mari, inclusiv Banca Nationala a Romaniei, erau cotate la Bursa din Bucuresti dupa Unirea din 1918. Se tranzactionau si credite ipotecare pe termen de 60 de ani si efecte comerciale. Valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Bucuresti depasea 10,5% din cifra de afaceri a tarii (PIB-ul), in 1926. Anul trecut, abia s-a tranzactionat echivalentul a 1,7% din PIB. In multe privinte, Bursa era mai dezvoltata decat este azi. 21 1 Comenteaza In Palatul Bursei este acum actuala Biblioteca Nationala a Romaniei Foto: turismland.roIn perioada interbelica, cea mai efervescenta perioada de dezvoltare a societatii romanesti, Bursa era peste drum de Banca Nationala a Romaniei (BNR), pe strada Doamnei din Bucuresti. Importanta sa in economia Romaniei nu era cu mult mai mica decat cea a BNR.Nu intamplator, Banca Nationala, societate pe actiuni pe vremea aceea, era una dintre cele mai tranzactionate la bursa, atunci.Actiunile Bancii Nationale a Romaniei s-au vandut la Bursa din Bucuresti la preturi intre 5.000 si 15.000 de lei, inclusiv datorita dividendelor mari distribuite, scrie economistul Victor Axenciuc, in Evolutia Economica a Romaniei, istoria statistica editata de Academia Romana.„In unele perioade, statul a detinut pana la 30% din capitalul bancii BNR. Banca oferea dividende mari pentru actiunile sale, ceea ce urca de zeci de ori pretul unei actiuni negociate la Bursa din Bucuresti“, scrie Victor Axenciuc.Bursa a fost infiintata in 1881 si a functionat pana in 1929 si ca bursa de marfuri si de efecte comerciale.Bursa din Bucurestiul anilor de dupa Marea Unire avea produse pe care bursa din zilele noastre abia daca indrazneste sa si le doreasca.Se tranzactionau si asa zisele „credite funciare urbane“, imprumuturi similare cu creditul ipotecar de azi, date de societati de credit pe termene de pana la 60 de ani, pentru constructii urbane sau activitati agricole.Societatile de credit, unele finantate de stat, emiteau asa numitele „scrisori funciare“ (de gaj), cu o dobanda de 5-7 %, pentru clientii care le vindeau apoi la bursa, ca sa incaseze lichiditatile.Termenul de 60 de ani pentru un credit este iluzoriu azi, aproape la fel de mult ca fenomenul de securitizare a creditului ipotecar, adica a transformarii acestuia in valoarea mobiliara tranzactionabila la bursa. VedeteleIn afara de Banca Nationala, la Bursa din Bucurestiul de dupa Marea Unire se mai tranzactionau cele mai importante societati petroliere din tara. Romania era unul dintre cei mai mari producatori de titei ai lumii.La Bursa inceputului de an 1923, Actiunile Astra Romana se vindeau cu 10.600 de lei bucata (mai toate actiunile aveau valoarea nominala de 500 de lei).Astra Romana, cea mai mare companie petroliera din Romania, controlata de Royal Dutch Schell, era listata si la Paris, Amsterdam si Anvers.Astra Romana extragea peste un sfert din productia de titei a Romaniei si rafina 24% din total. Astra Romana Ploiesti (simbol bursier ASP), urmasa sa de astazi, nu mai are decat valoarea unui teren, foarte valoros daca nu ar fi plin de ramasitele vechii rafinarii. S-au mai facut 104 tranzactii cu actiunile ASP in ultimele 52 de saptamani.La randul ei, societatea petroliera Steaua Romana era cotata cu 6.950 de lei/ actiune, in 1923, si era listata la Bucuresti, Paris, Amsterdam, Basel, Frankfurt si Za¼rich (1 dolar = 213 lei in 1923). In anul 1938 producea si rafina peste 11% din productia de titei a Romaniei.Steaua Romana Campina (STRO) din zilele noastre se lupta sa revina in activitate, cu mari probleme de mediu. S-au facut 282 de tranzactii in ultimele 52 de saptamani, nivel greu de atins pentru majoritatea celor peste 1.000 de companii listate la Bursa de Valori Bucuresti acum.Era listata in 1923 si Creditul Minier, o alta societate petroliera, dar cu capital prioritar romanesc. In 1938 ajunsese sa produca si sa prelucreze 6% din titeiul tarii. Cotatia: 2.860 lei / actiune, adica 13,4 dolari 1923.O companie cu capital romanesc care a facut istorie este MICA din Brad, a carei amintire este aproape venerata si acum, in Muntii Apuseni, dar prea putin cunoscuta de restul romanilor. Acoperea 60% din productia de aur a tarii si avea un management cu o componenta sociala de invidiat de oricare companie din Romania zilelor noastre, potrivit marturiilor supravietuitorilor. Cotatia 1923: 1.600 de lei/ actiune.MICA ajunge, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, unul dintre marile concerne romanesti, avand intreprinderi si participatii in ramurile miniera, petroliera, metalurgica, chimica, hartiei si textila.Alte vedete ale induastriei romanesti incepeau sa se tranzactioneze in 1923.IRDP, Industria Romana de Petrol, societate cu capital romanesc, fondata in anul 1920, cu 100 de milioane de lei, producea si rafina intre 2 si 3% din titeiul Romaniei.Producatoarea de hartie Letea, una dintre cele mai vechi din tara si cea mai mare a vremii, a fost infiintata in anul de nastere al Bursei, 1881.Uzinele de locomotive Resita, sau mai exact Uzinele de Fier si Domeniile din Resita, provin din vechea societate metalurgica miniera STEG din Banat. Se redefineste in anul 1920 ca societate anonima romana (adica listata la bursa).In anul 1923 este considerata de interes militar-national si legea stabileste ca 60% din actiuni sa fie detinute de capitalistii romani. Devine un mare concern, avand intreprinderi si participatii in industria miniera – carbonifera, metalurgica etc. Resita poseda cele mai importante uzine de armament ale tarii.Se vindea la bursa cu 1.960 de lei/actiune (1 dolar = 213 lei in 1923).Urmasa Uzinelor Resita de acum aprape 100 de ani, UCM Resita, este suspendata la Bursa de Valori Bucuresti, in prezent, si cu actiunile sale nu s-au facut decat 3 tranzactii in ultimele 52 saptamani.Cladirea Romaneasca a fost infiintata in 1919 si era ceea ce se numeste acum un dezvoltator imobiliar. Sectorul financiar era bine reprezentat, chiar si fara BNR.Banca Romaneasca era una din cele mai mari banci cu capital romanesc. A fost creata in anul 1911 si in 1938 dispunea de o retea larga de participatii industriale si bancare. O actiune costa 750 de lei, in 1923, adica 3,5 dolari.Societatea Nationala de Credit Industrial a fost creata in anul 1924, in scopul finantarii industriei si era un mandatar al BNR, intrucat cea mai mare parte din sumele imprumutate proveneau de la aceasta. Statul avea 20% din actiuni, iar BNR 30%. In 1942 fuzioneaza cu Institutul de Credit Minier si formeaza Creditul National Industrial.Dacia Romania era una din cele mai mari societati de asigurare din Romania. Infiintata in 1878, este rezultatul unor fuziuni succesive ale societatii Dacia (cu capital strain), cu societatea de asigurari "Romania" si cu societatea de asigurari "Patria". In 1925 actiunile Dacia Romania se vindeau cu 2.550 de lei unitatea.Societatea de Tramvaie Bucuresti (STB) era listata la Bursa din Bucuresti in 1923 si era cotata la 700 de lei / actiune. A fost infiintata in 1909, iar in anul 1938 avea un capital de 300 milioane de lei, din care o parte apartinea municipiului Bucuresti.STB asigura transportul public de calatori in capitala cu 340 autobuze si 570 vagoane de tramvai.Societatea Anonima Romana de Telefoane (SART), creata in 1930, de catre International Telephon & Telegraph Corporation, care a preluat si Stadard Electrica, stramoasa actualei Electromagnetica, poate ca singura supravietuitoare onorabila la bursa zilelor noastre dintre gloriile de acum 90 de ani. A fost rezultatul unei tranzactii complexe din 1929 pentru ca Romania sa beneficieze de un imprumut strain de urgenta. Bursa din Bucuresti avea indici dupa toata regula unei burse dezvoltate.„In variatia indicilor se oglindeau ciclurile de productie, devenite vizibile incepand de la inceputul secolului al XX-lea si in economia Romaniei, cu perioade de criza si depresiune, de inviorare si avant. Pe termen lung cresterea indicilor valorilor unor ramuri economice pune in evidenta orientarea capitalurilor si rentabilitatea lor sporita de care nu este straina politica economica a statului“, scrie economistul Victor Axenciuc in istoria pentru care au strans date cercetatorii Insitutului de specialitate al Academiei.Dupa Marea Unire „ Bursa din Bucuresti devine centrul afacerilor cu valori mobiliare al tarii“, scrie cercetatorul Academiei Romane. Statistici ingrateIn anul 1935 erau cotate la Bursa din Bucuresti 56 actiuni si 77 categorii de „efecte de imprumut“ si obligatiuni de stat si particulare. Asta inseamna ca la bursa erau prezente 1,7 % din totalul companiilor pe actiuni ale tarii, in numar de 3.017 de „societati anonime“, dintre care 920 erau banci, 1.214 societati industriale, 831 societati comerciale, 22 societati de asigurare si 30 cu diverse obiecte de activitate. In anul 2012, la bursa sunt doar 106 din cele 34.431 de societati pe actiuni din Romania, adica 0,3%. Daca adaugam si cele peste 1.000 de companii care paraziteaza pe piata Rasdaq a Bursei (in curs de desfiintare), proportia ar creste fortat la 3,47%.In 1925, valoarea totala a tranzactiilor la Bursa din Bucuresti a fost de 2,8 miliarde de lei, din care marea majoritate (2,44 miliarde de lei) a fost cea a tranzactiilor „valorilor cu venit variabil“ - actiunile. Restul au fost tranzactii cu obligatiuni si efecte de comert, portivit sursei citate mai sus. Cursul mediu a fost atunci de 207 de lei / dolar (a variat intre 193,16 si 221,4).Un an mai tarziu, valoarea tranzactiilor a crescut la 4 miliarde de lei, intr-o vreme in care, pe piata valutara bancara, cursul mediu al dolarului a fost de 223 de lei (a variat intre 196,5 si 250,23 de lei / dolar). In dolari, la bursa s-au facut tranzactii de 18 milioane de dolari ai acelei vremi.Produsul intern brut (PIB) al Romaniei a fost de 18,47 miliarde de dolari in 1926, la cursul acestuia din anul 2000, calculat de economistul Marin Pana, sau de 170 de milioane de dolari la cursul din 1926.Ceea ce inseamna ca, la Bursa Romaniei din 1926, s-a trantactionat peste 10,5 % din PIB-ul tarii din acea vreme, in timp ce anul trecut, abia s-a rulat 1,7%. Ce mai scapa comparatieiStatistica omite, insa, marea diversitate a produselor tranzactionate la Bursa din anii '20. Am pomenit mai sus de instrumente de tip credit ipotecar si de alte efecte comerciale care se scontau acum aproape 100 de ani si care, acum, inca nu au iesit din capitalismul incipient (daca nu barbar) al anilor post decembristi.E drept, Bursa zilelor noastre beneficiaza de o inventie de data relativ recenta, fondurile de investitii. Ramane intrebarea: cu cat mai mult ar fi inferioara Bursa de Valori Bucuresti (BVB) actuala celei de dupa Marea Unire, daca nu ar beneficia de volumul de tranzactii cu actiuni ale Fondului Proprietatea (FP) si ale societatilor de investitii financiare (SIF)?FP si SIF acopera trei sfertui din valoarea tranzactiilor BVB. Fara ele ce ar mai ramane din BVB, mai reprezentativ pentru economia Romaniei decat era Bursa acum aproape 100 de ani?