Tranzactioneaza Flamingo International (FLA) - 0.0185 RON (%) Tranzactioneaza

Oferta (ADE) este testul increderii pietei in antreprenorii romani. Va reusi Barbut sa-i convinga pe investitori sa-i finanteze proiectele?

Oferta AdePlast (ADE), care a inceput ieri, va arata cata incredere mai au investitorii de pe bursa romaneasca in antreprenorii romani dupa ce in ultimii sase ani multi dintre cei care au investit in companii private mai mult au pierdut, iar exemplele pozitive au fost foarte putine. Marcel Barbut este primul antreprenor care sparge gheata pe bursa dupa ce timp de cinci ani si jumatate nicio companie privata nu a mai venit sa caute finantare. El isi pune acum businessul pe masa intr-un prospect de 300 de pagini in speranta ca va reusi sa-i convinga pe investitori sa-i finanteze proiectele de expansiune. Totusi dincolo de rezultatele financiare si de proiectiile pe care Barbut le prezinta, experientele anterioare ale investitorilor cu antreprenori romani vor cantari destul de greu in decizia lor de investitie. Dupa experientele nefericite ale unor companii precum Flamingo (FLA), Contor Group Arad (CGC) sau Concefa (COFI), care au intrat in insolventa dupa ce au strans bani de la investitori promitandu-le perspective de crestere, probabil ca investitorii locali, atat cei institutionali cat si cei mici de retail, sunt mult mai circumspecti la promisiuni. Criza financiara a avut si ea o contributie importanta la dezamagirile investitorilor de pe bursa si a facut ca promisiunile antreprenorilor sa nu se adevereasca, astfel ca acum, cand toata lumea asteapta revenirea economiei, este posibil ca unii investitori sa fie dispusi sa parieze pe o companie cu perspective de crestere.

Consilierul directorului (BVB) este fostul presedinte al (FLA)

Dragos Simion, fost presedinte al Flamingo International, este consilierul directorului general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), inca din septembrie 2012 incoace. Lucreaza pe piata de capital inca de la relansarea acesteia in anii '90 si a fost implicat in dezvoltarea, dar si in incercarea nereusita de a salva Flamingo de la faliment. In afara de BVB, Dragos Simion mai este consilier de management al ALTIMEX International, Gerocossen Cosmetics, AEGON Insurance, PINUS Case Din Lemn, potrivit profilului de pe LinkedIn.com.Flamingo International (FLA) a fost una din putinele companii private care s-au listat din proprie initiativa la Bursei de Valori Bucuresti (BVB).Compania a fost ani la rand una dintre cele mai cautate actiuni de la BVB, fiind si cea mai proeminenta de la cota Bursei din domeniul IT&C si al retail-ului de electronice.La un moment dat a fuzionat cu Flanco, care ulterior, cand s-a separat si a ramas unul dintre liderii din domeniu.Flamingo s-a indatorat fortand dezvoltarea inclusiv in regiunea balcanica si cand creditorii si-au cerut banii, a cerut protectia procedurii de insolventa.„Nu stiu daca am libertatea sa dau declaratii, ]n calitatea de consilier, voi verifica“, a raspuns Dragos Simion solicitarii ECONOMICA.NET de a comenta cum isi va folosi experienta la aplicarea proiectelor de dezvoltare ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB).„Experienta a fost argumentul care a contat cel mai mult in alegerea facuta. Ma refer atat la cea din domeniul pieței de capital și de administrare de fonduri, cat si la cea din domeniul management-ului de companii. In plus, este un foarte bun cunoscator al principiilor de guvernanța corporativa și are o reputație excelenta in mediul de business din Romania”, a raspuns Victor Cionga, directorul general al BVB.Actualul consilier al lui Victor Cionga a fost unul dintre cei dintai administratori de fonduri mutuale din Romania, prin Quadrant Asset Management, si presedinte al asociatiei acestora (UNOPC).A facut parte din echipa de traineri ai Booz Allen Hamilton, care au instruit primii administratori de investitii dupa 1990, si din echipa de analisti de investitii ai Romanian – American Enterprise Fund (RAEF), unul dintre primele fonduri de investitii de tip private equity in Romania, lansat cu bani de la Congresul SUA.Simion a mai fost si consultant de investitii la Pioneer (fosta CA IB Asset Management Romania).Dragos Simion a fost presedintele Flamingo Computers, pe care a listat-o la BVB in 2005, ca Flamingo International (FLA).Dupa inrautatirea situatiei companiei, in 2009, Simion a obținut acordul acționarilor pentru recapitalizarea companiei printr-o emisiune de obligațiuni convertibile.Compania avea un plan de redresare aprobat de banci si actionari, o parte a restructurarii era in derulare, insa, in septembrie același an, structura actionariatului s-a schimbat.Noii lideri, sprijiniti de omul de afaceri Dan Adamescu, il concediaza pe Simion si abordeaza o noua politica de capitalizare. In decembrie , Flamingo International (FLA) intra in insolventa si ultima tranzactie se face in 14 decembrie 2009, la ora 11:33.Dupa doi ani, compania care fusese o vedeta a pietei era in faliment. In 2006 Flamingo achiziționase Flanco, care ulterior a continuat activitatea grupului Flamingo dupa insolventa si a ramas unul dintre liderii din domeniu.

Doua insolvente intr-o saptamana pe (BVB):(UCM) si (PRAE) au cerut protectie in fata creditorilor

Bursa a fost lovita in ultima saptamana de doua noi anunturi de insolventa dupa ce in ultimele luni situatia parea ca s-a calmat pe fondul revenirii economice interne si companiile aflate in dificultate erau tot mai putine. Producatorul de echipamente hidro si motoare UCM Resita (UCM), care alaturi de Electroputere Craiova (EPT) si Rulmentul Brasov (RBR) erau in trecut unele dintre cele mai mari uzine de pe Bursa, si-a anuntat saptamana trecuta intrarea in insolventa la cererea proprie intr-o sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti. In cadrul procesului de insolventa instanta a admis cererile de interventie ale mai multor creditori precum Remarul Logistic, Energy Holdings, Marius Gabriel Transport si Italinox Romania. Firma V.F. Insolventa IPURL a fost desemnata ca administrator judiciar al UCM insa instanta a permis companiei sa-si pastreze dreptul de administrare si de conducere a activitatii sub supravegherea administratorului judiciar. Potrivit statisticilor, mai putin de una din 10 companii care intra in insolventa reuseste sa se redreseze si sa evite falimentul. Intrarea in insolventa a UCM Resita vine dupa ce anul trecut compania a fost implicata intr-un scandal al rambursarilor ilegale de TVA. Conducerea UCM a fost acuzata ca a vandut echipamente de 250 de milioane de euro la preturi mult peste valoarea lor reala catre una dintre firmele sirianului Said Baaklini tranzactie in urma careia acesta ar fi incasat 60 de milioane de euro TVA de la stat. In urma anchetei, Adrian Chebutiu, presedinte si director general al companiei, a fost audiat de procurorii DNA, el fiind cercetat in stare de libertate. Intre timp Chebutiu a fost inlocuit din aceste functii de Dan Nicolae Obadau. Problemele UCM, uzina controlata de grupul elvetian INET, au inceput in anul 2006, cand firma a raportat pierderi uriase, de 59 milioane de lei la o cifra de afaceri de 121 milioane de lei, motiv pentru care actiunile companiei au fost retrogradate un an mai tarziu la categoria a III-a a Bursei, fiind totodata si singura companie cotata la aceasta categorie. Daca in 2007 si 2008 UCM parea ca si-a redresat activitatea, reusind sa incheie ambii ani usor pe profit, incepand cu 2009 producatorul de echipamente a raportat din nou pierderi foarte mari, care au cumulat circa 207 milioane de lei (51,7 milioane de euro). La 30 septembrie compania avea plati restante care insumau 151 milioane de lei (35,1 milioane de euro), cea mai mare parte fiind datorii catre stat, care se ridicau la 106,8 milioane de lei. Pe platforma UCM lucreaza peste 2.200 de oameni. Dintre marile uzine de pe Bursa doar Electroputere Craiova a mai reusit sa se redreseze dupa ce a vandut mai multe terenuri catre dezvoltatori imobiliari pentru a-si achita o parte din datorii, insa si aceasta continua sa inregistreze pierderi importante. De cealalta parte, lichidatorii fostei uzine brasovene Rulmentul au reusit anul trecut sa vanda activele companiei dupa ce s-au chinuit ani buni sa le instraineze. Terenurile Rulmentul au ca destinatie tot proiecte imobiliare. In hora insolventelor a intrat recent si producatorul de lactate Prodlacta Brasov (PRAE), cotat pe piata RASDAQ si detinut de salariati, care a declansat procedura la cererea proprie. Salariatii nu s-au inteles cu minoritarii greci din grupul Tyras pentru vanzarea pachetului de control si s-au razboit cu ei in instanta, iar pe fondul scaderii vanzarilor conducerea a fost nevoita sa intre sub protectia insolventei. In primele noua luni afacerile Prodlacta s-au redus cu 56%, la 16,6 milioane de lei, iar compania a raportat pierderi de 3,6 milioane de lei. Procedura insolventei a fost declansata la numai cateva zile dupa ce actionarii societatii au respins o majorare de capital in cadrul careia minoritarii de la Olympus Dairy Industry Baraolt, parte a producatorului de lactate grec Tyras, au propus sa vina cu suma de 13,5 milioane de lei. Olympus Dairy Industry detine o participatie de 23,4% din actiunile Prodlacta, in timp ce asociatia sala­riatilor Prodlacta detine 41,75% din capital. Brailact Bucuresti (BRLT), un alt producator de lactate de pe bursa, a intrat in insolventa in mai 2009, iar in mai 2011 compania a fost dizolvata, iar actiunile au fost retrase de la tranzactionare. Flamingo International (FLA) a fost prima companie de pe piata reglementata a bursei de la Bucuresti intrata in insolventa care s-a transformat mai apoi in cel mai rasunator faliment de pe piata de capital, in conditiile in care businessul Flamingo se ridica in 2008 la circa 260 milioane de euro. Printre companiile de pe Bursa care au intrat in insolventa in ultimii ani se numara producatorul de contoare Contor Group (CGC), producatorul de utilaj petrolier Uztel Ploiesti (UZT) si producatorul de textile Siretul Pascani (SRT). Creditorii Siretul au aprobat planul de reorganizare, in timp ce creditorii Uztel nu au fost de acord cu planul intocmit pentru reorganizarea socie­tatii. De cealalta parte, pachetul de control al Contor Group ar urma sa fie rascumparat de companie la o valoare simbolica, de maximum 35.000 de euro, tranzactie prin care olandezii de la fondul MEI si creditorul principal ING ar putea prelua controlul societatii.

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Decizie CNVM - retragere de la tranzactionare incepand cu data de 10.11.2011

fla 11 1011

Dupa aproape doi ani de agonie,(FLA) iese pe usa din spate a (BVB)

Flamingo (FLA) iese oficial de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dupa aproape doi ani in care retailer-ul IT a fost suspendat de la tranzactionare.Consiliul Bursei a aprobat retragerea de la tranzactionare de pe piata reglementata a titlurilor emise de Flamingo. Compania intrase in insolventa la sfarsitul anului 2009, avand datorii de totale de circa 30 milioane euro, dintre care 17 milioane euro catre ING Bank. Fondul de comert al Flamingo era, la acea data, format in principal de magazinele Flanco si Flanco World. Businessul Flanco International a fost diviziat de cel al Flamingo. Anul trecut Flanco International a devenit Flanco Retail, companie cu actionariat diferit de cel al Flamingo. Flanco Retail a fost cumparat de Asesoft in urma unei reorganizari judiciare. Ultima tranzactie facuta pe bursa cu actiuni Flamingo a fost realizata pe data de 14 decembrie 2009, la un pret de 0,0185 lei/actiune. Avand in vedere aceasta cotatie, retailer-ul era evaluat la 14,4 milioane lei. Potrivit datelor Depozitarului Central de la jumatatea acestui an, Dan Adamescu este principalul actionar al Flamingo controland prin intermediul firmelor Midfair Management si The Nova Group 36,8% din companie. Dragos Cinca este al doilea cel mai mare actionar, cu 25,1% din titluri.

(FLA), compania care in 2007 valora peste 100 mil. euro, paraseste bursa in urma falimentului. Actionarii au pierdut tot

Actiunile Flamingo International (FLA) vor fi retrase de la tranzactionare dupa ce Tribunalul Bucuresti a hotarat in luna mai intrarea companiei in faliment si dizolvarea acesteia. Retragerea actiunilor a fost hotarata miercuri de Consiliul de Administratie al bursei de Valori Bucuresti (BVB). Actiunile Flamingo nu se mai tranzactioneaza din decembrie 2009, cand compania a cerut intrarea in insolventa. Flamingo avea atunci o capitalizare de circa 3,6 mil. euro. Flamingo a fost listata la bursa in 2005, in urma unei oferte publice initiale in valoare de 12 mil. euro. Retailerul de produse IT&C si electronice a fost prima mare companie privata care a facut pasul pe bursa. La listare compania era evaluata la circa 60 mil. euro. Valoarea companiei a depasit 100 de milioane de euro, in 2007, dupa ce Flamingo a realizat o majorare de capital pentru a prelua retailerul de electronice si electrocasnice Flanco. Criza a lovit din plin companiile din acest sector, iar compania a raportat pierderi in 2009 si nu a mai putut sa-si plateasca datoriile. Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogati antreprenori locali, a preluat la inceputul lui 2009 un pachet semnificativ de actiuni, incercand sa redreseze activitatea Flamingo, insa nu a reusit sa se inteleaga cu principalii creditori, astfel ca in decembrie 2009 compania a cerut intrarea in insolventa a tuturor firmelor din grup. Dintre acestea, doar Flanco International, compania care opereaza magazinele Flanco, a putut fi salvata, fiind preluata de anul trecut de grupul Asesoft, detinut de oamenii de afaceri Iulian Stanciu si Sebastian Ghita. Compania-mama Flamingo, entitatea listata pe bursa, nu avea activitate proprie, principalul sau activ fiind participatia in Flanco. Ramasa fara acest activ, compania a intrat in faliment si este in curs de dizolvare. Principalii actionari ai Flamingo in momentul intrarii in insolventa, printre care se numara si investitori de pe bursa, au pierdut astfel banii investiti. Conform ultimelor raportari disponibile, Dragos Cinca, fondatorul Flamingo, detinea in acel moment 25% din actiuni, iar Dan Adamescu detinea indirect un pachet de circa 40%. La inceputul lui 2009 si Alexandru Ion Tiriac, fiul omului de afaceri Ion Tiriac, detinea circa 5% din Flamingo. Printre actionari se mai numarau fonduri de pensii, fonduri mutuale sau fonduri straine de investitii, dar si persoane fizice, care detineau cumulat circa 30% din actiuni. Ei nu si-au mai putut vinde actiunile dupa ce au fost suspendate de la tranzactionare.

Fac figuratie pe (BVB). Topul celor mai nelichide companii de la (BVB): 30 de emitenti ruleaza mai putin de 5.000 lei/zi

Mai mult de o treime dintre companiile listate pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti conteaza doar la numar, tranzactiile inregistrate cu actiunile lor reprezentand mai putin de 0,1% din total. In statisticile BVB figureaza in prezent 78 de societati emitente, cel mai mare numar din ultimii zece ani. In realitate, analizand statisticile privind valoarea tranzactiilor de pe bursa de la inceputul anului pana in prezent, reiese ca 20 de companii conteaza cu adevarat cand vine vorba despre rulaje, reprezentand peste 97% din piata, in timp ce 30 fac pur si simplu figuratie, avand o pondere cumulata de sub 0,1% in tranzactiile totale. Cele 30 de companii au inregistrat de la inceputul anului rulaje me­dii zilnice mai mici de 5.000 de lei pe zi, neindeplinind astfel unul dintre criteriile pentru mentinerea la categoria a II-a, respectiv acela de a avea tranzactii medii zilnice de peste 5.000 de lei. Cu toate astea, in ultimii ani doar o singura companie a fost retrogradata la categoria a III-a: UCM Resita. In schimb, companii precum producatorul de ambalaje MJ Maillis (MJM) continua sa figureze la categoria a II-a desi de la inceputul anului a avut tranzactii medii zilnice de doar 24 de lei, iar anul trecut nu s-a tranzactionat deloc. Altele, precum producatorul de confectii Siretul Pascani (SRT) sau producatorul de utilaj petrolier Uztel Ploiesti (UZT), sunt suspendate de la tranzactionare de circa un an dupa ce au intrat in insolventa. Este si cazul retailerului IT&C Flamingo International (FLA), companie intrata in insolventa la finele lui 2009, cu zero tranzactii in 2010 si 2011. In cele mai multe cazuri insa, lichiditatea extrem de redusa a actiunilor pe bursa este determinata de doi factori: dimensiunea redusa a companiilor si free-float-ul foarte mic (numarul de actiuni disponibile la tranzactionare). De exemplu, compania de servicii petroliere Energopetrol Campina (ENP) este cea mai mica de pe bursa, cu o capitalizare de 1,84 mil. lei (420.000 de euro). In aceste conditii, este normal ca si rulajul sa fie unul dintre cele mai mici. De altfel, tranzactiile derulate in acest an, de 49.400 de lei, reprezinta 2,7% din capitalizarea companiei, in timp ce la Petrom (cea mai mare companie romaneas­ca listata la Bur­sa), tranzac­tiile din aceeasi perioada au o pondere de doar 1,56% din capitalizare. In cazul companiilor mai mari, precum producatorul de otel Mechel Targoviste (COS), producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART) sau compania de morarit si panificatie Titan Bucuresti (MPN), lichiditatea foarte mica este justificata prin free-float-ul redus. De exemplu, la Mechel actiunile libere la tranzactionare reprezinta mai putin de 0,5% din capital. Actionarul majoritar, grupul rus Mechel, detine 86,6%, AVAS are un pachet de 4%, iar SIF Oltenia are 8,9%. Astfel, numarul de actiuni disponibile pe piata este foarte mic. La Artrom si Titan, free-float-ul este sub 2,5%. O alta explicatie a rulajelor scazute poate fi si structura actionariatului, in cazul anumitor companii. La produca­torul de mase plastice Romcarbon Buzau (ROCE), companie cu o capitalizare de peste 11 mil. euro, trei actionari detin pachete semnificative de actiuni, in timp ce free-float-ul teoretic este de circa 32%.Totusi, o buna parte din acest free-float este concentrat in portofoliile unor fonduri de investitii: Hyposwiss are circa 8%, olandezii de la MEI detin 5%, altii au participatii mai mici. Aceste companii, care au printre actionari in special investitori institutionali, sunt in general putin active pe bursa, deoarece se intampla foarte rar ca acesti investitori sa-si tranzactioneze participatiile. In general, fondurile isi vand actiunile cand gasesc cumparatori care sa le preia intregul pachet pe care-l detin. Astfel, tranzactiile sunt foarte rare, dar mari ca dimensiune.

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Deschidere procedura faliment

fla 11 2608

Analiza de piata 28 aprilie: Investitorii vor migra dupa dividende

Bursa a crescut ieri cu 0,78%, pe o lichiditate care cu greu a depasit 4,9 milioane lei, in conditiile in care jumatate din actiunile listate au fost oprite de la tranzactionare pentru derularea AGA. Titlurile emise de un numar de 41 de companii din cele 76 de societati listate pe principalele patru categorii ale BVB au fost suspendate joi de la tranzactionare. Din cele 41 de companii, Flamingo (FLA), Uztel (UZT) si Siretul (SRT) sunt suspendate deoarece sunt in insolventa, iar restul de 38 au fost oprite pentru derularea adunarilor generale ale actionarilor. Directorul de tranzactionare al Rombell Securities Adrian Tod spune ca cei mai multi investitori au ales in aceasta saptamana sa participe la AGA la companiile unde au actiuni, iar din acest motiv rulajele bursei au fost reduse. "Investitorii sunt acum plecati la AGA, pentru a lua pulsul companiilor in care au investit. De obicei, acolo se afla mai multe decat se scrie in comunicatele trimise bursei, iar asta permite investitorilor sa gandeasca strategia pentru urmatoarea perioada. Cred ca o parte dintre investitori se vor repozitiona in functie de deciziile AGA, pentru ca vor migra dupa dividende, pe termen scurt, iar apoi vor lua in calcul si planurile de afaceri ale companiilor", a declarat Adrian Tod. Transferurile au cumulat 4,9 milioane de lei (1,2 milioane de euro), suma de peste sapte ori mai redusa decat rulajul din sesiunea precedenta, de 36,4 milioane de lei (8,9 milioane de euro). Lichiditatea de miercuri a fost totusi asigurata in proportie de 81% de doua deal-uri cu 0,29% din actiunile BRD (BRD), in valoare de 29,6 milioane de lei. "Cred ca vom vedea niste miscari in piata, mai ales pe actiunile unde dividendele sunt bune si investitorii au incredere in conducerea companiei", a mai spus Tod. Ultimele tranzactii de joi cu cele mai lichide zece titluri, analizate de indicele BET, au fost realizate la preturi in crestere in medie cu 0,71%, iar actiunile companiilor din sectorul energetic au ridicat indicele BET-NG cu 0,71%. In acelasi timp, indicele BET-FI, care reflecta evolutia actiunilor celor cinci SIF-uri si a titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a incheiat ziua in stagnare. Titlurile SIF Moldova (SIF2) au fost singurele tranzactionabile joi din acest indice. La finalul sesiunii, indicele extins al bursei BET-XT, al primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, era cu 0,57% peste nivelul de miercuri. Titlurile BRD (BRD) si OMV Petrom (SNP) au fost cele mai lichide din piata, cu operatiuni de 1,6 milioane de lei si respectiv 1,1 milioane de lei. Astfel, cele doua actiuni au asigurat 57% din rulajul pietei principale. Actiunile BRD au crescut cu 0,73%, la 15,1 lei, iar titlurile OMV Petrom au urcat cu 2,33 procente, la 0,44 lei. La finalul sedintei de la Bucuresti, bursele de la Frankfurt si Paris avansau cu pana la 0,6%, in timp ce piata de la Londra era in scadere cu 0,1%. Majoritatea burselor din Europa Centrala si de Est consemnau corectii de cel mult 0,4%, iar pietele din Slovenia si Rusia erau in crestere cu 0,4% si respectiv 0,7%. De urmarit astazi Actiunile Transelectrica Bucuresti dupa ce Ministerul Economiei a decis sa schimbe directorul general al companiei de stat. Titlurile transportatorului de energie electrica au urcat ieri cu 2,7% si s-au transferat ultima data la un pret de 21,57 lei/unitate. Titlurile Bermas Suceava (BRM) dupa ce actionarii au decis aprobarea dividendelor in valoare de 1,4 mil. lei ce urmeaza sa fie distribuite de societate in acest an. Actiunile Bermas s-au tranzactionat ultima data la un pret de 0,8 lei/titlu. Evolutia burselor externe dupa ce piata americana a deschis ieri indecis, cu aprecieri si scaderi nesemnificative pe principalii indici, in timp ce bursele europene consemnau la aceeasi ora avansuri in medie de 0,8%.

Brokerii: Investitorii sunt acum plecati la AGA

Bursa a crescut cu 0,78%, pe o lichiditate care cu greu a depasit 4,9 milioane lei, in conditiile in care jumatate din actiunile listate au fost oprite de la tranzactionare pentru derularea AGA.Titlurile emise de un numar de 41 de companii din cele 76 de societati listate pe principalele patru categorii ale BVB au fost suspendate de la tranzactionare. Din cele 41 de companii Flamingo (FLA), Uztel (UZT) si Siretul (SRT) sunt suspendate deoarece sunt in insolventa, iar restul de 38 au fost oprite pentru derularea adunarilor generale ale actionarilor.Directorul de tranzactionare al Rombell Securities, Adrian Tod, spune ca cei mai multi investitori au ales in aceasta saptamana sa participe la AGA la companiile unde au actiuni, iar din acest motiv rulajele bursei au fost reduse."Investitorii sunt acum plecati la AGA, pentru a lua pulsul companiilor in care au investit. De obicei, acolo se afla mai multe decat se scrie in comunicatele trimise bursei, iar asta permite investitorilor sa gandeasca strategia pentru urmatoarea perioada. Cred ca o parte dintre investitori se vor repozitiona in functie de deciziile AGA, pentru ca vor migra dupa dividende, pe termen scurt, iar apoi vor lua in calcul si planurile de afaceri ale companiilor", a declarat Tod, potrivit Mediafax.Transferurile au cumulat 4,9 milioane lei (1,2 milioane euro), suma de peste sapte ori mai redusa decat rulajul din sesiunea precedenta, de 36,4 milioane lei (8,9 milioane euro). Lichiditatea de miercuri a fost, totusi, asigurata in proportie de 81% de doua deal-uri cu 0,29% din actiunile BRD (BRD), in valoare de 29,6 milioane lei."Cred ca vom vedea niste miscari in piata, mai ales pe actiunile unde dividendele sunt bune si investitorii au incredere in conducerea companiei", a mai spus Tod.Ultimele tranzactii de joi cu cele mai lichide zece titluri, analizate de indicele BET, au fost realizate la preturi in crestere in medie cu 0,71%, iar actiunile companiilor din sectorul energetic au ridicat indicele BET-NG cu 0,71%.In acelasi timp, indicele BET-FI, care reflecta evolutia actiunilor celor cinci SIF-uri si a titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a incheiat ziua in stagnare. Titlurile SIF Moldova (SIF2) au fost singurele tranzactionabile joi din acest indice.La finalul sesiunii, indicele extins al bursei, BET-XT, al primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, era cu 0,57% peste nivelul de miercuri.Titlurile BRD (BRD) si OMV Petrom (SNP) au fost cele mai lichide din piata, cu operatiuni de 1,6 milioane lei si, respectiv, 1,1 milioane lei. Astfel, cele doua actiuni au asigurat 57% din rulajul pietei principale. Actiunile BRD au crescut cu 0,73%, la 15,1 lei, iar titlurile OMV Petrom au urcat cu 2,33%, la 0,44 lei.La finalul sedintei de la Bucuresti, bursele de la Frankfurt si Paris avansau cu pana la 0,6%, in timp ce piata de la Londra era in scadere cu 0,1%. Majoritatea burselor din Europa Centrala si de Est consemnau corectii de cel mult 0,4%, iar pietele din Slovenia si Rusia erau in crestere cu 0,4% si, respectiv, cu 0,7%.

A doua companie care a esuat pe Bursa:(CGC) cere intrarea in insolventa

Conducerea producatorului de contoare de masurare a apei Contor Group Arad (CGC), companie listata la Bursa la inceputul lui 2008, a cerut intrarea in insolventa. Contor Group s-a listat la Bursa in urma unei oferte publice initiale (IPO) derulata in martie 2008, prin care a atras 11,8 mil. lei (circa 3 mil. euro) de la investitori. In prezent, intreaga companie este evaluata la 11,4 mil. lei (2,78 mil. euro). Contor Group este a doua companie listata in ultimii ani pe Bursa care ar putea intra in insolventa dupa retailerul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), care s-a listat in 2005 si a intrat in insolventa la finele lui 2009. "La data de 19.04.2011, presedintele consiliului de administratie - director general al SC Contor Group SA, a inregistrat la Tribunalul Arad cererea de deschidere a procedurii insolventei", se arata intr-un raport transmis de companie Bursei de Valori Bucuresti. Presedintele companiei este Tudor Caracioni, care controleaza 61,45% din actiuni, prin intermediul firmei Contor Caracioni din Germania. Compania isi motiveaza decizia prin faptul ca activitatea societatii a scazut constant, aceasta aflandu-se in prezent in situatia de a nu-si mai putea plati datoriile. "Blocajul existent in industria constructiilor civile si industriale, domeniu in care isi desfasoara activitatea majoritatea partenerilor societatii, a dus la scaderea semnificativa a incasarilor lunare. Ca urmare a diminuarii continue a numarului comenzilor partenerilor contractuali, a cresterii accentuate a pretului la materiile prime, precum si al serviciilor conexe, societatea se confrunta cu o lipsa majora de lichiditati, fiind in situatia de a inregistra constant datorii fapt care o impiedica sa acceseze piete noi", se arata in raportul transmis de companie. Reprezentantii companiei mai spun ca au dificultati in recuperarea creantelor si in relatia cu bancile, care sunt reticente in acordarea de credite noi. "Societatea inregistreaza datorii fata de furnizori si intarzieri la plata creditelor bancare pe care le-a contractat, precum si la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat", se mai precizeaza in raport. Datorii de 14 mil. euro, din care 8,7 mil. euro la ING Bank Potrivit raportului anual, compania avea la finele anului trecut datorii totale de 58,6 mil. lei (14,3 mil. euro), dintre care 37,1 mil. lei (9 mil. euro) sunt sume datorate bancilor. Cel mai mare creditor al companiei era ING Bank, cu o expunere de 35,7 mil. lei (8,7 mil. euro). CEC Bank are de recuperat 1,28 mil. lei. Compania avea si contracte de leasing, cu Piraeus Leasing, a caror valoare se ridica la circa 1,5 mil. lei. Datoriile fata de furnizori erau de 15 mil. lei, iar cele fata de bugetul de stat insumau 2,44 mil. lei. Activele totale ale companiei erau evaluate la 123 mil. lei (30 mil. euro). Dificultati in recuperarea creantelor Compania avea de recuperat creante de 34,8 mil. lei (8,48 mil. euro) de la clienti, entitati aficliate si debitori diversi, potrivit bilantului. Sumele de primit de la clienti se ridicau la 26 mil. lei (6,3 mil. euro), dintre care circa 4 mil. euro de la patru companii din grup. Sumele de incasat de la entitatile afiliate se ridicau la 5 mil. lei, iar cele de primit de la debitori diversi erau de 4,87 mil. lei, dintre care 3,3 mil. lei de la companii din grup. Lichiditatile companiei insumau 306.000 de lei, la 31.12.2010. "La 31 decembrie 2010 societatea avea in evidentele contabile un sold al clientilor neincasati de 26.063.817 RON din care 5.712.333 RON reprezentau clientii a caror vechime a facturilor era mai mare de trei ani, prezentand un risc semnificativ de neincasare. Societatea a inregistrat in evidentele contabile o ajustare a acestui cont in suma de 1.461.626 RON. Din informatiile si probele obtinute de noi, consideram ca valoarea ajustarii contului de clienti trebuia sa se faca cu suma de 5.141.100 RON, ceea ce inseamna ca in contul de profit si pierdere ar fi trebuit inregistrata o cheltuiala suplimentara de 3.679.474 RON", se arata in raportul auditorului independent. Contor Group Arad a inregistrat anul trecut pierderi de 2,2 mil. lei, fata de un profit net de 1,1 mil. lei, in conditiile in care cifra de afaceri a scazut cu 20%, la 34,8 mil. lei. Actionarii minoritari cer explicatii Un grup de investitori care detin peste 10% din actiunile producatorului de contoare Contor Group Arad (CGC), din care fac parte si fondurile administrate de grupul olandez MEI, a cerut explicatii conducerii companiei privind tranzactiile incheiate cu persoanele afiliate si privind sumele pe care acestea le au de platit companiei. Potrivit unui raport transmis de societate Bursei de Valori, actionarii minoritari vor sa stie care este situatia sumelor pe care Contor Group le are de incasat de la firmele Waterhouse SRL din Arad si Caracioni GmbH din Germania, controlate de Tudor Caracioni, directorul general al Contor Group si principalul actionar al companiei, cu 61,4% din actiuni. Ei mai propun incetarea livrarilor de produse catre clientii rau-platnici, care au solduri restante sau creante neincasate mai vechi de 180 de zile si actionarea acestor clienti in instanta pentru recuperarea sumelor respective. Din grupul de actionari fac parte fondurile Middle Europe Oportunity III, care detine 5% din actiuni, MEI Roemeie & Bulgarije, cu 8,74%, Carcaradon, cu 2,55%, SIF Banat-Crisana, cu 3,29%, si firma de brokeraj IFB Finwest, care a intermediat listarea Contor Group la Bursa, cu 1,09%.

(CC) a sanctionat Asesoft pentru ca a pus in practica preluarea (FLA) inainte de aviz

Consiliul Concurentei (CC) a sanctionat Asesoft Distribution cu 3,18 milioane lei (775.000 euro) pentru punerea in practica a concentrarii economice realizate prin preluarea distributiei IT de la Flamingo International, inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta. "Companiile au obligatia de a nu implementa o concentrare economica inainte de notificarea si autorizarea acesteia de catre Consiliul Concurentei. Nerespectarea acestei obligatii reprezinta o incalcare a regulilor privind controlul fuziunilor si achizitiilor", a declarat, intr-un comunicat, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. In urma finalizarii investigatiei declansate in anul 2009, Consiliul Concurentei a constatat ca Asesoft Distribution SRL a pus in aplicare tranzactia prin care a preluat distributia produselor IT de la Flamingo International SA, inainte de a fi declarata compatibila cu un mediu concurential normal. Punerea in aplicare a unei concentrari economice inseamna exercitarea controlului asupra activitatii achizitionate prin adoptarea unor masuri cum sunt: incheierea de contracte cu terti (distribuitori si furnizori), precum si colaborarea efectiva cu acestia, se arata in comunicatul autoritatii de concurenta. Conform prevederilor Legii Concurentei este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare economica pana la emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei. Distribuitorul IT Asesoft Distribution a anuntat marti, intr-un comunicat, ca a colaborat cu Consiliul Concurentei in investigatia pe care autoritatea a declansat-o in ceea ce priveste preluarea distributiei Flamingo International si a pus la dispozitia inspectorilor informatiile necesare finalizarii anchetei. Compania sustine ca "gravitatea a fost considerata mica, iar amenda a fost la minimul legal". "Aceasta concentrare a dus la o imbunatatire a preturilor si serviciilor oferite consumatorilor finali. Am colaborat cu inspectorii de concurenta, ne asteptam la aceasta amenda, nu ne afecteaza in vreun fel activitatea", a declarat, in comunicat, omul de afaceri Iulian Stanciu, care controleaza grupul de firme din care fac parte Asesoft Distribution, eMAG si Flanco. El a declarat pentru MEDIAFAX ca amenda, una insemnata pentru o societate din domeniul distributiei IT, unde marjele de castig sunt reduse, a fost provizionata din 2010. "Amenda reprezinta 0,5% din afacerile pe 2010. Dupa ce vom primi documentele privind amenda aplicata de Consiliul Concurentei le vom analiza cu avocatii si, daca avem sanse sa castigam un eventual proces de contestatie a penalitatii, vom incepe demersurile juridice in instanta. Daca nu avem sanse, ramane cum a stabilit autoritatea de reglementare in concurenta", a spus Stanciu. Pentru 2010, Asesoft a anuntat ca a obtinut o cifra de afaceri de 145 milioane de euro, in crestere cu 45% fata de anul precedent. In martie 2009, Asesoft Distribution a preluat divizia de distributie a Flamingo International, tranzactia avand ca scop concentrarea grupului Asesoft catre vanzarea directa catre clientii finali, atat prin retail, cat si prin contracte corporate de dimensiuni mari. In ianuarie 2011, Consiliul Concurentei a anuntat ca a autorizat operatiunea de concentrare economica realizata prin dobandirea controlului de catre Asesoft Distribution asupra activitatii de distributie de produse IT a Flamingo International. Asesoft Distribution mai detine controlul, in comun, impreuna cu alte persoane fizice, asupra Dante International SA si eMAG International, societati prezente pe pietele de comercializare cu amanuntul de produse IT, electronice si electrocasnice din Romania. Aceste operatiuni de preluare a controlului in comun au fost autorizate de catre Consiliul Concurentei in noiembrie 2009. Asesoft Distribution face parte din grupul de firme controlat de omul de afaceri Iulian Stanciu.

Un sfert din actiuni au triplat banii pe Bursa in ultimii doi ani. Vezi care este topul cresterilor

Actiunile companiei de foraj Dafora Medias (DAFR), controlata de Gheorghe Calburean, au inregistrat cea mai mare crestere de la minimele din februarie 2009, inmultind de sase ori banii investitorilor in ultimii doi ani. Titlurile producatorului de componente auto Compa Sibiu (CMP) se situeaza pe pozitia a doua in clasamentul randamentelor, cu un avans de 499% in perioada 25 februarie 2009 - 9 martie 2011, urmate de actiunile constructorului de conducte magistrale Condmag Brasov (COMI) cu 435%, si de titlurile Broker Cluj (BRK) si SIF Moldova (SIF2), ambele cu cresteri de peste 420%. Aproape jumatate din cele 69 de actiuni listate pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) in urma cu doi ani au inregistrat cresteri de peste 100% pana in prezent, iar un sfert dintre ele au oferit castiguri peste cele ale indicelui BET, care a consemnat un avans de 210% fata de minimul atins pe 25 februarie 2009. Investitorii care ar fi avut curajul si inspiratia de a investi atunci in oricare dintre aceste actiuni ar fi putut sa-si dubleze sau chiar tripleze banii intr-un singur an, avand in vedere ca trendul pozitiv de pe Bursa s-a oprit in aprilie 2010, dupa care piata a intrat intr-o perioada de evolutii laterale si putine actiuni au mai avut cresteri importante. La sfarsitul lui februarie 2009 putini erau insa investitorii care s-ar fi incumetat sa mai vina cu bani pe Bursa, in conditiile in care majoritatea celor care mai ramasesera in piata dupa un an 2008 dezastruos erau dispusi sa vanda la orice pret si sa uite pentru totdeauna de experienta pe piata de capital. Presiunea la vanzare era intretinuta si de fondurile straine de investitii, care isi lichidau pozitiile considerate riscante sub presiunea propriilor investitori. Privind inapoi, acela era cel mai prost moment posibil pentru vanzare, in conditiile in care multe actiuni si-au atins atunci minimele ultimilor sase ani, in schimb era momentul perfect pentru cumparare. Printre cei care au pariat atunci pe actiuni se numara fratii Cristescu, care au cumparat peste 5% din Dafora chiar in perioada februarie-martie 2009. Compania ajunsese sa fie evaluata atunci la 5 mil. euro, desi avea afaceri de 50 mil. euro, iar Marius si Emil Cristescu au platit mai putin de 300.000 de euro pe un pachet care valoreaza in prezent 1,6 mil. euro. Pariul pe o actiune precum Dafora sau Compa s-ar fi putut dovedi riscant, avand in vedere ca aceste companii sunt cu capital majoritar romanesc si dependente de creditele bancare, iar bancile inghetasera complet creditarea in acea perioada, toata lumea tinea de cash, iar procesele de insolventa se tineau lant. De altfel, chiar Dafora s-a confruntat la inceputul lui 2009 cu cereri de insolventa din partea unor debitori, ceea ce era suficient in acel moment pentru a alunga potentialii investitori. Un pariu in acel moment putea avea rezultate nedorite, un exemplu in acest sens fiind retailerul IT&C Flamingo International (FLA) la care omul de afaceri Dan Adamescu a cumparat in februarie 2009 un pachet de circa 20% din actiuni cu o investitie de aproape 1 mil. euro. Flamingo a intrat in insolventa la finele lui decembrie 2009, actiunile companiei fiind si in prezent suspendate de la tranzactionare pe Bursa, in timp ce actionarii au putine sperante de a mai recupera ceva. Un investitor nu ar fi avut nevoie insa sa-si asume riscuri prea mari la inceputul lui 2009 pentru a obtine castiguri insemnate. Investitia in companiile lichide, precum SIF-urile, Petrom sau BRD ar fi fost destul de sigura, chiar si in conditiile de incertitudine de atunci, iar majoritatea actiunilor lichide se afla in topul randamentelor. De exemplu, 1.000 de lei plasati in actiuni SIF Moldova ar fi adus in doi ani un profit de 4.200 de lei. SIF Moldova ajunsese in februarie 2009 sa fie evaluata la 33 mil. euro, echivalentul a 5% din capitalizarea BRD de la acea data, in conditiile in care pe langa participatia de la BRD, SIF2 mai detine pachete de actiuni valoroase la BCR, Banca Transilvania si in zeci de alte companii. Chiar si dupa aceste cresteri spectaculoase, multe dintre actiunile de pe Bursa sunt inca departe de nivelurile la care se tranzactionau la inceputul lui septembrie 2008, inainte de prabusirea bancii americane Lehman Brothers, care a declansat criza financiara mondiala. De exemplu, actiunile Dafora sunt in prezent cu 44% sub nivelul de la 9 septembrie 2008, iar cele ale SIF Moldova si BRD sunt cu 14% sub cotatiile de atunci.

Actiunile (FP) vor fi incluse in patru dintre indicii BVB

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va include din 21 martie actiunile Fondului Proprietatea (FP) in calculul a patru dintre cei cinci indici, printre care si BET-FI, care in prezent analizeaza evolutia titlurilor celor cinci SIF-uri. Astfel, indicele BET-FI isi va schimba componenta pentru prima data de la lansare, in 2000. Comitetul Indicilor BVB a decis, vineri, sa introduca titlurile Fondului, precum si actiunile Bursei de Valori si in indicele BET, al primelor zece titluri in functie de lichiditate. Cele doua actiuni vor inlocui titlurile Condmag (COMI) si Dafora (DAFR). Totodata, actiunile Fondului Proprietatea si BVB vor fi inglobate in indicele extins, BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile. Alaturi de actiunile FP si BVB, in BET-XT vor intra si titlurile Ropharma (RPH) si Socep (SOCP). Cele patru actiuni vor inlocui titlurile Flamingo International (FLA), Rompetrol Well Services (PTR), Alro (ALR) si Turbomecanica (TBM). Unele modificari vor viza si indicele general al bursei, BET-C. Acesta va include si actiunile Fondului Proprietatea, Concefa, transferate miercuri de pe piata Rasdaq. De asemenea, actiunile UCM Resita (UCM), singurele de la categoria a III-a a BVB, vor fi incluse in indicele general. BET-C reflecta, in prezent, numai evolutia actiunilor listate la categoriile I si II, cu exceptia titlurilor SIF. Componenta indicelui BET-NG al companiilor din sectorul energetic nu a fost modificata. Factorul de reprezentare pentru fiecare actiune din componenta indicilor va fi calculat de catre BVB pe baza preturilor de inchidere stabilite in sedinta de tranzactionare de miercuri, 16 martie.

Ce modificari aduce (FP) in principalii indici ai bursei

Conducerea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a decis sa includa Fondul Proprietatea (FP) in componenta celor mai importanti patru indici bursieri: BET, BET-XT, BET-FI si BET-C incepand din 21 martie, crescand astfel vizibilitatea Fondului in ochii investitorilor straini. Cu active in gestiune de 3,6 mld. euro si participatii la cei mai importanti producatori de energie din economie, Fondul Proprietatea a devenit primul fond inchis de investitii inclus in BET - principalul indice bursier ce reda evolutia celor mai lichide zece companii tranzactionate pe Bursa. Alaturi de Fond in componenta BET va intra si Bursa de Valori Bucuresti (BVB), urmand a fi scoase din indice companiile de constructii Condmag (COMI) si Dafora (DAFR). Raman neschimbate: Banca Transilvania, BRD, Petrom, Transgaz, Transelectrica, Biofarm, Broker Cluj si Azomures. "Pana acum, Fondul Proprietatea era un pariu singular, odata cu includerea in indicele BET devine un pariu pe piata in ansamblu. Importanta includerii in principalul indice bursier este data de faptul ca investitorii, atat locali, cat si straini, iau drept reper de investitii companiile din principalul indice bursier. De cele mai multe ori, atunci cand intra in Romania, investitorii straini se uita la indicele BET", a spus Razvan Rusu, director de investitii la societatea de administrare Certinvest, care gestioneaza trei fonduri de indice. La doar doua luni de la listare, Fondul va fi inclus si in componenta indicelui BET-XT, al celor mai lichide 25 de companii, alaturi de companiile Ropharma (RPH) si Socep (SOCP). Flamingo International (FLA), Rompetrol Well Services (PTR), Alro (ALR) si Turbomecanica (TBM) vor fi excluse. Interesant este ca Bursa a decis ca Fondul sa intre si in indicele celor cinci SIF-uri, BET-FI, in conditiile in care pana acum niciuna dintre componentele BET-FI nu se regasea in BET sau in BET-C. "Cred ca Fondul Proprietatea va aduce mai multa stabilitate si o componenta defensiva indicilor bursieri locali destul de expusi sectorului bancar. Includerea Fondului in indicele BET-FI este un mesaj bun pentru SIF-uri, avand in vedere ca pot fi considerate fonduri inchise de investitii", a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, administratorul celui mai mare fond de actiuni BT Maxim si al primului fond de indice de pe piata locala - BT Index Romania ROTX. Incepand din 21 martie, Fondul va fi inclus si in indicele BET-C, indicele compozit al pietei BVB, ce reflecta evolutia preturilor tuturor companiilor listate la Bursa cu exceptia SIF-urilor. Factorul de reprezentare pentru fiecare simbol din componenta indicilor va fi calculat de catre BVB pe baza preturilor de inchidere din sedinta de tranzactionare de miercuri, 16 martie, noua compozitie a indicilor urmand sa intre in vigoare de luni, 21 martie. Alaturi de detalii tehnice, schimbarea componentei celor patru indici bursieri este importanta in special pentru administratorii de fonduri de actiuni si de fonduri de indice care folosesc indicii drept reper pentru randament si pentru construirea portofoliului de actiuni. La nivel local, structura indicelui BET este imposibil de replicat in detaliu de administratorii de fonduri, avand in vedere ca ponderea multora dintre companii depaseste pragul de 10% - pragul maxim de expunere pe un singur emitent permis fondurilor de actiuni, iar cea a indicelui BET-XT nu permite o copie fidela, astfel ca administratorii locali de fonduri de actiuni nu au un benchmark fidel la care sa raporteze performanta fondurilor. "Pe plan local, este dificil de replicat indicii pentru ca un fond de actiuni nu poate avea o expunere de 20% din active pe actiunile Petrom sau Banca Transilvania. Pe plan extern, administratorii de fonduri se raporteaza foarte mult la indici si le redau componenta in detaliu, astfel ca exista premisele ca Fondul sa fie mai vizibil pe radarele investitorilor straini", a explicat Hanga de la BT AM. Interesant va fi insa si cu ce pondere va intra Fondul Proprietatea in cei patru indici si in ce masura va dilua ponderile celorlalte titluri importante din componenta acestora. Factorii de reprezentare pentru fiecare emitent din componenta indicilor vor fi calculati pe baza preturilor de inchidere din 16 martie, iar noile componente vor intra in vigoare din data de 21 martie. Pentru investitorii de retail, indicii bursieri, cel mai adesea BET si BET-XT, reprezinta modele de portofolii din care se inspira sau la care isi raporteaza profitul la finele unei sedinte de tranzactionare.

In ce tin fondurile de pensii private averea de 1,1 miliarde de euro a salariatilor romani?

Fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) si facultative (pilon III) au ajuns la plasamente de 575 mil. lei (135 mil. euro) in actiuni la sfarsitul anului trecut, reprezentand peste 12% din activele totale de 4,66 mld. lei (1,1 mld. euro). Din totalul plasamentelor in actiuni, 428 mil. lei (peste 100 mil. euro) erau plasate pe Bursa de la Bucuresti, in timp ce 146 mil. lei (35 mil. euro) erau investite in actiuni listate pe pietele externe, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Comisia a publicat pentru prima data si o situatie detaliata a investitiilor fondurilor de pensii pe fiecare pilon in parte, pe baza datelor primite de la administratorii de fonduri de pensii. In prezent, niciunul dintre fondurile locale de pensii private nu-si publica situatia detaliata a investitiilor, insa toate fondurile sunt obligate sa raporteze catre CSSPP in ce-si plaseaza banii. Comisia a publicat liste cu expunerile fondurilor de pensii pe emitenti, fara a preciza insa si tipul investitiei. Din statistici rezulta ca cele mai mari plasamente locale ale fondurilor de pensii sunt in actiunile Petrom (SNP), BRD, Banca Transilvania (TLV) si Transgaz (TGN), care detin impreuna o pondere de peste 4% din activele totale la nivel de piata. Fondurile au plasamente semnificative si in actiunile Transelectrica (TEL), in titlurile SIF-urilor, in actiunile Zentiva, dar si in titlurile BVB. Printre plasamente se numara si actiunile retailerului IT&C Flamingo International (FLA), companie aflata in insolventa, ale carei actiuni au fost suspendate de la tranzactionare de peste un an. Pe plan extern, fondurile de pensii s-au orientat in special catre actiuni ale companiilor din regiune, avand peste 50 mil. lei investiti in companii poloneze si cate 15 mil. lei in companii din Ungaria si Cehia. Investitiile includ si 4 mil. lei in compania ucraineana Kernel, cu activitati in sectorul agricol si alimentar. Printre plasamentele externe se numara si actiuni la companii cunoscute, precum Nestlé, Carrefour, Daimler, BMW, E.ON, Deutsche Telekom sau France Telecom. Cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii (peste 65%) este plasata in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor.

De ce a ajuns proprietarul (SCDM) sa fie executat de AVAS

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) are de recuperat 21 mil. lei (4,9 mil. euro) de la The Nova Group Investments (fosta Nova Trade), firma controlata de omul de afaceri Dan Adamescu, care detine pachetele majoritare de actiuni ale Unirea Shopping Center si Astra Asigurari, potrivit reprezentantilor AVAS. Penalitatile provin din nerealizarea pana la termenul stabilit a investitiilor asumate de Nova Trade la privatizarea Unirea Shopping Center, in decembrie 1997, iar AVAS a obtinut recunoasterea in instanta a acestei creante printr-o hotarare din luna martie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Judecatoria Sectorului 3 a admis la sfarsitul lunii noiembrie cererea AVAS si a incuviintat executarea silita a The Nova Group Investments, decizia fiind irevocabila, potrivit reprezentantilor instantei, citati de Mediafax. Pachetele de actiuni pe care The Nova Group Investments le detine la Asigurare-Reasigurare Astra (ATRA) si Unirea Shopping Center (SCDM) au fost indisponibilizate in cadrul dosarului de executare silita, potrivit informarilor transmise marti de cele doua companii Bursei de Valori Bucuresti. Cele doua pachete valoreaza pe Bursa 64 mil. euro, insa valoarea reala a acestora ar putea fi chiar mai mare, luand in calcul faptul ca lichiditatea celor doua actiuni este extrem de redusa, tranzactiile cu acestea fiind foarte rare. The Nova Group Investments Romania detine 72,68% din actiunile Astra si 74,16% din titlurile Unirea Shopping Center. Firma mai detine 15% din actiunile companiei hoteliere Intercontinental Bucuresti (RCHI) si 15% din Flamingo International (FLA), fostul proprietar al lantului de magazine Flanco, care a intrat in insolventa la finele lui 2009. Ce spune AVAS "The Nova Group Investments Romania (fosta Nova Trade) este debitoare AVAS in baza Sentintei civile nr. 7873/02.10.2006, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr. 34.374/3/2005. Prin aceasta sentinta, care a ramas definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 961/09.03.2010 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, debitoarea a fost obligata la plata unor penalitati de intarziere in valoare actualizata de 20.989.050,29 lei, penalitati datorate pentru nerealizarea la termenul scadent a investitiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr. 1472/16.12.1997 incheiat cu AVAS pentru SC DMAI UNIREA SA Bucuresti. In temeiul prevederilor OUG 51/1998 AVAS a dispus poprirea conturilor debitoarei si a obtinut indisponibilizarea actiunilor detinute de aceasta. Totodata, AVAS a transmis executorului judecatoresc Dobranici Crenguta cererea de executare silita asupra debitoarei, urmand ca executorul sa obtina incuviintarea executarii silite de catre instantele de judecata", se arata in raspunsul transmis ieri de AVAS la intrebarile formulate de ZF. Reprezentantii AVAS au mai precizat ca in prezent AVAS are sapte litigii cu The Nova Group Investments, rezultate din sentinta civila nr. 7873/02.10.2006. Dan Adamescu nu a putut fi contactat nici ieri pentru comentarii pe marginea acestui subiect. Astra si Unirea, "perlele" lui Adamescu Potrivit unor surse apropiate institutiei, AVAS a cerut penalizari din partea Nova Trade pentru ca aceasta nu ar fi finalizat la timp investitia in constructia parcarii supraterane din spatele magazinului Unirea, care a fost adusa in 2007 ca aport la capitalul social al companiei Unirea Shopping Center. Centrul comercial Unirea este unul dintre cele mai importante din Bucuresti, cu o suprafata de circa 44.000 de metri patrati, fiind situat chiar in centrul Capitalei. Compania mai detine un centru comercial si la Brasov si a realizat in primele noua luni afaceri de 65,2 mil. lei (15,4 mil. euro), in scadere cu 10,5% fata de perioada similara a lui 2009, si un profit net de 9,65 mil. lei (2,27 mil. euro), in scadere cu 25%. Pe RASDAQ, compania are o capitalizare de circa 60 de milioane de euro. Reprezentantii Astra Asigurari sustin ca decizia de blocare a actiunilor nu afecteaza in niciun fel activitatea companiei. "Nu este afectata activitatea societatii si nu are legatura cu operatiunile curente, ci doar cu cele referitoare la tranzactionarea actiunilor pe Bursa de Valori Bucuresti", a declarat Radu Mustatea, presedintele Directoratului Astra Asigurari. El a cerut inca de luni suspendarea actiunilor ATRA de la tranzactionare. Astra Asigurari este una dintre cele mai mari companii de asigurari de pe piata locala, cu prime brute subscrise in valoare de 841 milioane de lei (aproape 200 milioane de euro) in primele noua luni si un profit net de 18 milioane de lei (4,2 milioane de euro), de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2009. Compania este evaluata pe piata RASDAQ la 117 milioane de lei (27 milioane de euro), insa a avut doar trei tranzactii in ultimul an.

(FLA) a ramas fara administrator

Actionarii Flamingo International (FLA) au aprobat, marti, revocarea lui Adrian Olteanu din functia de administrator special al companiei, ca urmare a demisiei acestuia, fara sa reuseasca sa aleaga un inlocuitor, intrucat nu a fost depusa nicio candidatura. Data limita pana la care puteau fi depuse candidaturi pentru acest post a fost 10 septembrie. Pana la acest termen compania nu a primit nicio propunere, potrivit unui comunicat transmis, joi, Bursei de Valori Bucuresti de administratorul judiciar al retailerului IT&C, de electronice si electrocasnice, RVA Insolvency Specialists SPRL. Flamingo a intrat in insolventa pe 14 decembrie 2009, actiunile fiind suspendate de pe Bursa de la acea data. Compania si-a pierdut principalul activ prin reorganizarea Flanco International si preluarea retelei de magazine de catre actionarii grupului Asesoft. Cel mai mare actionar al Flamingo este Dragos Cinca, fondatorul retailerului, acesta controland, potrivit celor mai recente raportari, 25,19% din titluri. Firma Midfair Limited a preluat in septembrie 2009 22% din actiunile Flamingo, iar firma Nova Trade, detinuta de omul de afaceri Dan Adamescu, are o participatie de 14,94%. In actionariatul Flamingo se mai regasesc Alexandru Ion Tiriac, cu 5,12%, si Flanco Holding, cu mai putin de 5% din capital.

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Raport curent Hotarari AGA Ordinara din 21.09.2010

fla 10 2309

Criza loveste inca o companie de la BVB: (UZT) va intra in insolventa

Problemele economico-financiare prin care trece Romania si lipsa cererii pentru produsele si serviciile oferite de companiile locale au inceput sa afecteze puternic si societatile listate la Bursa de Valori Bucuresti.Cea mai noua companie de la BVB care a decis sa depuna cererea pentru insolventa este Uztel Ploiesti (UZT).“Ca urmare a efectului dur al crizei economico-financiare instalate la nivelul economiei romanesti reflectat si in rezultatele economico-financiare ale societatii Uztel pe primele sase luni ale anului 2010, cat si a faptului ca la data actuala nu se intrevad solutii clare de a stabiliza situatia societatii – Consiliul de Administratie a hotarat depunerea in regim de urgenta a cererii de insolventa catre Tribunalul Teritoriul Prahova pentru a fi supusa dispozitiilor Legii nr. 85/2006”, se arata intr-un comunicat remis Bursei.Uztel a trecut pe pierderi in primul semestru, cu un rezultat negativ de 3,5 milioane lei, in timp ce afacerile au scazut cu 57%.Ca urmare a acestui anunt titlurile UZT inregistreaza cea mai mare scadere din piata, de 10%, pana la pretul de 2,25 lei, pe o lichiditate de 3.975 lei, la circa o ora de la inceperea sedintei de tranzactionare.Siretul Pascani a anuntat la finalul saptamanii trecute ca va depune cererea de insolventa, vestea fiind penalizata de investitori cu o scadere de 38% a actiunilor in primele trei zile ale saptamanii curente.In procedura de insolventa se mai afla companiile Flamingo International (FLA) si Impact Contractor&Developer (IMP), de pe piata reglementata a BVB. Totusi, numarul anunturilor similare realizate de societatile de pe piata Rasdaq se ridica la 13 companii, doar in luna iulie.

(UZT), a doua insolventa de pe Bursa intr-o saptamana

Conducerea producatorului de utilaj petrolier Uztel Ploiesti (UZT) a anuntat ca va depune astazi cererea de insolventa catre Tribunalul Teritorial Prahova din cauza continuarii declinului vanzarilor, care au scazut cu 57% in primul semestru si a faptului ca firma nu a gasit solutii de stabilizare a situatiei financiare. La finele saptamanii trecute, o alta companie listata la categoria a II-a a Bursei, respectiv producatorul de textile Siretul Pascani (SRT), anuntase ca va cere protectia insolventei din cauza situatiei financiare dificile in care se afla. Conducerea Uztel Ploiesti se plangea la inceputul anului ca bancile cer dobanzi prea ridicate si din aceasta cauza intentiona sa stranga de la actionari 4,7 mil. euro in vederea rambursarii unei parti a creditelor. Costurile mari cu dobanzile au fost principalul motiv pentru care firma a inregistrat pierderi anul trecut. Intentia de rambursare a creditelor a avut ca efect o crestere exploziva a actiunilor Uztel in luna martie, titlurile firmei apreciindu-se de 2,5 ori. Conducerea nu a reusit insa sa-i convinga pe angajati, care controleaza societatea in proportie de 81,2%, sa vina cu bani de acasa pentru a suplimenta capitalul, iar mai apoi titlurile Uztel s-au prabusit pana in prezent cu 70% fata de maximul atins in urma cu cinci luni. Investitorii de pe Bursa nu au primit bine vestea insolventei, actiunile Uztel coborand cu 10% pe parcursul zilei de ieri, pana la un nivel de 2,25 lei/titlu. Problemele Uztel au aparut anul trecut, cand afacerile companiei s-au diminuat cu 41%, la un nivel de 68,1 mil. lei (16 mil. euro), iar compania a trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 2,5 mil. lei. Ajustarea brusca a afacerilor cu inca 57% din primele sase luni a cauzat noi pierderi companiei, de 3,5 mil. lei. "Faptul ca jucatori mari de pe piata locala au apelat la astfel de proceduri de insolventa a creat o perceptie in randul antreprenorilor ca este un fenomen pozitiv prin care-si pot proteja businessurile. Ori, in acest context nu m-as mira sa vedem alte insolvente in randul companiilor de talie mica si medie. Cred ca varful de insolvente va fi atins undeva la sfarsitul acestui an", spune Adrian Lupsan, directorul general adjunct al Intercapital Invest. El mai spune ca desi antreprenorii se gandesc ca procedura de insolventa ii protejeaza, prin faptul ca nu mai platesc penalitati si creditele sunt inghetate, efectele asupra actionarilor minoritari sunt nocive, pentru ca exista riscul ca businessul sa intre in faliment sau actionarii sa fie diluati puternic, cum se discuta in cazul Flamingo International (FLA), care a intrat in insolventa la finele lui 2009. "Se vede ca unele companii de dimensiuni medii si care au rezistat in 2009 nu au mai putut face fata contractiei consumului din 2010 din cauza masurilor de ajustare bugetara. As spune ca nu au fost falimente rasunatoare la nivelul de pesimism al managerilor in acest mediu dificil si in care nu se intrevede o revenire a consumului. Investitorii ar trebui sa fie cu ochii pe liderii de piata din respectivele sectoare care in urma iesirii de pe piata a unor jucatori mai mici pot sa-si majoreze cota de piata", spune Mihai Caruntu, seful departamentului de analiza pe piata de capital al BCR.

(SRT) cauta protectia insolventei

Conducerea producatorului de confectii Siretul Pascani (SRT) a decis la finele saptamanii trecute sa intre de buna voie in procedura de insolventa ca urmare a acumularii de datorii si situatiei financiare precare a com­paniei. Siretul este una dintre cele mai mici companii de pe Bursa si singura firma de confectii cotata pe piata reglementata a Bursei. "Analizand situatia economico-financiara s-a observat ca pe fondul actualei crize financiare, societatea se confrunta cu o situate economica dificila, tradusa in acumularea unor debite restante, provenite in special din credite si dobanzi bancare, impozite si taxe (…) s-a aprobat de catre Consiliul de Administratie introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei prin reorganizarea activitatii", spun reprezentantii companiei. Siretul Pascani era in trecut unul dintre cei mai mari producatori de perdele din Romania, insa in ultimii ani s-a confruntat cu probleme din cauza intrarii pe piata a produselor chinezesti mai ieftine. Compania a incercat sa se reorienteze spre productia de imbracaminte si echipament sportiv, strategie care insa nu a dat rezultatele scontate, indicatorii financiari ai Siretul continuand sa se erodeze. Astfel, firma de confectii a raportat in anul de criza 2009 o pierdere record, de 4,1 mil. lei (aproape un milion de euro) dupa ce cifra de afaceri a companiei s-a redus cu 18,8%, la 11,5 mil. lei (2,7 mil. euro). In primul semestru al anului afacerile Siretul au inregistrat un declin de 36% si firma a acumulat pierderi de aproape 1,8 mil. lei (420.000 de euro). La 31 iunie, datoriile Siretul cumulau 12,9 mil. lei (circa 3 mil. euro). Principalul actionar al companiei este firma Scala Real Estate, care detine 32,97% din titluri, Euro Continental Invest Iasi are o participatie de 10,75%, iar SIF Transilvania (SIF3) detine 10,78% din capital. Celelalte doua companii de pe Bursa care au intrat in ultimul an in procedura de insolventa sunt dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP) si retailer-ul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA).

De ce asteapta investitorii listarile statului: au castigat 15,5 mil. euro cu statul, -25,5 mil. euro cu privatii

Doi ani de criza au fost suficienti ca investitorii sa piarda mai mult de injumatate din banii investiti in ofertele publice private, in timp ce investitiile in ofertele de listare ale monopolurilor de stat au adus castiguri nesperate. Investitorii care au subscris in ofertele publice initiale (IPO) ale statului derulate pe Bursa in ultimii ani, Transgaz Medias (TEL) si Transelectrica Bucuresti (TEL), au castigat pana in prezent 65,7 mil. lei (15,5 mil. euro) dupa ce au subscris in aceste oferte 349,1 mil. lei (82,3 mil. euro). Castigul vine din aprecierea actiunilor pe Bursa fata de pretul ofertei, si nu include eventuale castiguri din dividende, care in cazul Transgaz au fost substantiale. Pe de alta parte, actiunile achizitionate de investitorii de pe Bursa in ofertele derulate de companii private in ultimii 6 ani mai valoreaza in prezent pe piata mai putin de jumatate. Ca urmare, investitorii au pierdut in total din IPO-urile privatilor 107,9 mil. lei (25,5 mil. euro) dupa ce au ajutat la finantarea acestor companii cu suma de 193,8 mil. lei (45,8 mil. euro). Investitorii care au cumparat in decembrie 2007 actiuni Transgaz la un pret de oferta de 191,92 lei le pot vinde in prezent pe Bursa cu un randament de circa 21%. La fel, titlurile Transelectrica au putut fi subscrise in iunie 2006 in cadrul ofertei la un pret de 16,8 lei, iar in prezent cotatia actiunilor este superioara, de 18,7 lei/actiune, rezultand un castig de 11,3%. Discounturile practicate in cazul pretului din ofertele de listare a jucat un rol important in randamentul pe care investitorii l-au inregistrat dupa co tarea companiei pe Bursa, in conditiile in care se stie ca de obicei privatii au astep tari de pret mai ridicat. La vremea derularii ofertei Transgaz, marea ma jo ri tate a analistilor considerau ca pretul este unul foarte atractiv pentru in ves titori, in timp ce la alte oferte s-a mizat mai mult pe caracte ristici cum ar fi posibilitatile de dez voltare pe care antreprenorii le promiteau. "Antreprenorii romani sunt foarte legati afectiv de businessurile lor si din aceasta cauza cer un cost mai mare decat statul cand este vorba sa cedeze o parte din companie catre alti investitori. Nivelurile de suprasubscriere de la Transgaz si Trans elec trica arata ca au fost foarte bine facute. Existau companii com pa ra bile in sector si aveau o baza foarte solida de raportare, pe cand la Alumil sau Flamingo nu prea aveai cu cine sa compari", spune Mihai Caruntu, seful de parta mentului de analiza pe piata de capital al BCR. Analistii spun ca in cazul pretului unui IPO exista o linie de demarcatie foarte fina, iar lucrurile trebuie cantarite bine. "Nu trebuie sa iei pielea de pe investitori si apoi sa fie lichiditate proasta si sa termini dupa aceea cu finantarea de pe Bursa. Un IPO de succes nu ar trebui considerat daca ai tras o data un tun si dupa aceea ai incheiat socotelile cu investi torii. Trebuie sa-i lasi investitorului loc sa obtina si el un castig pentru ca oferta sa fie atractiva", considera Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank. Oferta de listare a producatorului de profiluri de aluminiu Alumil Rom Industry (ALU) desi a fost unul dintre cele mai de succes IPO-uri din istoria Bursei, fiind suprasubscrisa de peste 15 ori, aceasta a produs pana in prezent o pierdere de 62% investitorilor, daca ne raportam la pretul din prezent al actiunilor in piata. O alta oferta care la vremea ei s-a bucurat de succes a fost cea a retailerului IT&C Flamingo International (FLA), pentru care investitorii au plasat in iunie 2005 ordine de cumparare de peste trei ori mai mari decat valoarea ofertei. Totusi, investitiile in actiuni Flamingo s-au dovedit cele mai paguboase, la ultimul pret din piata, investitorii pierzand 92,8% din valoarea titlurilor subscrise. Actiunile retailerului sunt in prezent suspendate de la tranzactionare in urma intrarii in insolventa a companiei la finele anului trecut. Chiar si oferte publice care s-au derulat pe piata in urma cu cinci ani de zile, precum cea a producatorului de hartie Vrancart Adjud (VNC) nu au reusit sa aduca investitorilor randamente pozitive, pretul din prezent al actiunilor firmei situandu-se cu 19% sub pretul din oferta de listare. Ultimele patru oferte publice care au avut loc pe Bursa in perioada ianuarie-apri lie din 2008 au adus pierderi investi torilor cuprinse intre 55% in cazul ofertei derulate de Casa de Bucuvina (BCM) si 81,5% in cazul fondului inchis de in vestitii STK Emergent (STK). Pierderile semni ficative au fost cauzate si de faptul ca ofertele s-au derulat intr-o perioada in care cotatiile Bursei atingeau valori maxime, iar valorile indicatorilor fun­damentali de evaluare de la acea vreme se situau mult peste cei din prezent. Evolutia actiunilor din mediul privat dupa listarea companiilor a fost una dezamagitoare pentru majoritatea investi torilor si a fost cauzata in principal de criza care a lovit puternic businessurile oame nilor de afaceri autohtoni. Pe de alta parte, afacerile companiilor de stat au prosperat in unele cazuri sau au inregistrat scaderi mult mai mici in perioada de recesiune economica pe care o traversam. De exemplu, cifra de afaceri a Transgaz Medias a urcat an de an, chiar daca economia a intrat in recesiune, iar profiturile companiei s-au majorat de asemenea. Transelectrica a inregistrat o scadere de 15% a afacerilor in 2009, anul cel mai slab pentru companiile de la Bursa, scadere care a fost mult mai mica decat in cazul marii majoritati a firmelor listate. In primele trei luni din 2010, afacerile Alumil, spre exemplu, s-au prabusit cu 50%, dupa ce in 2009 au coborat cu inca 17%. "Fiind incluse in sectorul utilitati, Transelectrica si Transgaz sunt companii defensive, veniturile lor fiind mai putin afectate in perioadele de declin economic. Drept urmare, presiunea la vanzare pe aceste doua companii a fost mai mica fata de media pietei. In acelasi timp, statul este actionar majoritar la cele doua companii astfel incat obligativitatea distribuirii dividendelor catre actionari confera un venit sigur actionarului", spune Dragos Darabut, analist la Tradeville. De aceeasi parere este si Mihai Caruntu, care adauga ca cele doua companii de stat au modul de business reglementat in asa fel incat scaderea veniturilor companiei sa fie compensata de cresterea tarifelor, care confera o mare stabilitate.

Iulie de foc pentru Rasdaq: Bilantul insolventelor si falimentelor

A sapta luna a anului a reprezentat pentru piata Rasdaq perioada in care multe companii au intrat in insolventa sau au urmat calea falimentului. De vina sunt conditiile economice actuale, iar numarul societatilor care vor alege acest drum este in crestere, spun specialistii din piata de capital locala. Insolventa, calea de mijloc intre restructurare si faliment In luna iulie, 13 companii de pe piata Rasdaq au ales sa intre in insolventa si sa-si predea conducerea unui administrator judiciar pentru a se pune la la adapost de presiunea creditorilor. “Climatul macroeconomic dificil din ultimii 2 ani a determinat o serie de probleme la nivel microeconomic. Marea majoritate a companiilor au resimtit din plin cea mai severa criza economico-financiara din ultimele decenii, in primul rand, prin mecanismul exporturilor. Declinul cererii externe a determinat contractia cifrei de afaceri a companiilor exportatoare, concomitent, prin mecanismul finantari, criza financiara a determinat inasprirea accesului la finantare, cresterea dobanzilor, dar si deprecierea monedei nationale (cu impact nefavorabil pentru companiile cu finantare in moneda straina)”, a declarat, pentru Wall-Street, Andrei Radulescu (foto), analist la Target Capital. Printre cele mai cunoscute se afla Transport Utilaj Constructii Craiova (TUCC), General Transport Bucuresti (GETR) si Robinson Turism Bucuresti (ROPR). De asemenea, sase companii au preferat sa declare faliment, de vina fiind conditiile economice actuale generate de criza financiara globala. Gabriel Necula, director adjunct de tranzactionare la Prime Transaction, afirma ca multe companii de pe Rasdaq au probleme destul de mari cu activitatea lor de baza, dar considera ca aceasta selectie naturala a companiilor care nu au o structura solida este normala. Desi masura pe care Bursa de Valori Bucuresti o poate face pentru protejarea actionarilor este suspendarea actiunilor de la tranzactionare, operatiunea este una inutila deoarece majoritatea companiilor nu au facut obiectul unor schimburi de foarte mult timp. Cererile de insolventa nu au ocolit nici companiile de pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti. Flamingo International (FLA) a intrat in insolventa in luna decembrie a anului trecut, iar Tribunalul Bucuresti a admis inceperea unei proceduri similare pentru Impact Developer&Contractor (IMP). “Valul de insolvente si falimente este la inceput” Din pacate, situatia economica atat interna, cat si internationala, nu da semnale concrete de ameliorare, anunturile de intrare in insolventa si faliment ar putea creste, nu doar la nivelul pietei Rasdaq, dar si la nivelul intregii tarii. “Valul abia a inceputul si vom mai vedea astfel de decizii de intrare in insolventa sau faliment pentru ca o asemenea criza aduce foarte multe probleme companiilor, mai ales celor care s-au dezvoltat pe credite si nu mai le pot returna”, explica Gabriel Necula (foto). Si Radulescu este de parere ca astfel de anunturi vor continua si in urmatoarele trimestre. “E normal sa asistam la aceasta unda de fenomene de insolventa si falimente, in principal la nivelul companiilor cu capital majoritar romanesc, unde in general, know-how-ul managerial este deficitar. Aceasta unda va continua si in lunile urmatoare. Sunt multi antreprenori care au epuizat solutiile de redresare si care nu mai au rabdare, mai ales ca nu se intrevad semnale de relansare economica durabila in perioada imediat urmatoare”, sustine analistul Target Capital. Mentinerea pe piata Rasdaq nu mai este atractiva pentru companii In acest an de pe segmentul Rasdaq 143 de companii s-au delistat, numarul emitentilor ajungand la 1.412. Numai in luna iulie, 23 de companii au fost retrase de la tranzactionare, sapte s-au dizolvat si 1 a fost lichidata. “Cred ca atat lipsa de interes pentru piata de capital, cat si lipsa de atractivitate pentru actiunile respectivelor companii au determinat retragerea de la tranzactionare. Dar si costurile pe care le implica mentinerea ca societate listata la Bursa”, afirma Radulescu. El se asteapta ca valul de retrageri de la tranzactionare sa continue pe fondul ajustarii economiei si, implicit, a pietei de capital. “Are loc o operatiune de curatare a unui segment important al pietei interne de capital”, continua el. Necula ne-a mai declarat ca pe Rasdaq sunt multe companii care nu stiu ca sunt listate si, in cazul altora, exista un interes din partea actionarului majoritar pentru delistare. “Daca nu ai un plan pentru urmatorii 2-3 ani ca piata de capital sa-si ajute afacerea nu are niciun sens sa o mai pastrezi pe piata”, sustine brokerul Prime Transaction. Dupa fuziunea celor doua piete locale au aparut tot mai multe discutii despre faptul daca piata Rasdaq este una reglementata sau nu, o concluzie fiind asteptata de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). In conditiile in care segmentul Rasdaq va fi declarat ca fiind reglementat, multe dintre companiile prezente vor fi delistate, deoarece nu vor putea indeplini cerintele minime ale pietei, iar numarul actual de 1.412 de emitenti se va reduce semnificativ.

Un val de anunturi de insolvente si falimente loveste piata RASDAQ

O serie de companii au transmis pietei RASDAQ in ultimele luni anunturi privind deschiderea procedurii de insolventa sau chiar intrarea in faliment, peste 10 raportari de acest gen venind doar in ultimele doua sedinte. Aceste anunturi provin de la companii mici, putin cunoscute investitorilor, precum Agromec Vladila (AGVQ), Torentul Ramnicu-Valcea (TORE) sau Gerotec Lipova (STRG). Analistii de pe piata de capital spun ca valul de anunturi a fost declansat in principal de controalele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care au imbunatatit transparenta pe aceasta piata. „Multe companii aveau probleme de acest gen de mult timp, numai ca nu le raportau pietei. Controalele derulate de CNVM le-au fortat sa fie mai transparente fata de piata”, a precizat Adrian Danciu, seful Departamentului de analiza al Broker Cluj. Pe piata RASDAQ sunt listate in prezent 1.415 societati, dupa ce in prima jumatate a anului s-au delistat 140 de societati, cu 25 mai multe decat in aceeasi perioada a anului trecut. Dintre acestea, doar in jur de 120 sunt tranzactionate in mod curent pe piata si, bineinteles, numarul celor care au o lichiditate ceva mai buna este mult mai redus. „Ma astept ca raportarile sa continue, dar trebuie mentionat ca acesti emitenti oricum nu erau foarte tranzactionati pe piata si nu se aflau in atentia investitorilor, asa ca situatia lor nu va avea un impact asupra pietei bursiere in sine”, a adaugat Danciu. Nu doar companiile mici de la Bursa s-au confruntat in ultimul an cu intrarea in insolventa sau faliment. Astfel, la finele anului trecut, Flamingo International (FLA), unul dintre cei mai mari jucatori pe piata retail de produse electronice si electro­casnice, a intrat singur in insolventa pentru a proteja compania in fata creditorilor. Recent, dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP) a anuntat ca un creditor i-a cerut insolventa, cererea fiind admisa de tribunal. Oficialii Impact au precizat ca au mai multe litigii cu societatea in cauza si ca au suficiente lichiditati pentru a acoperi datoria.

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 10 0208

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Informare Depozitarul Central

FLA 10 2707

Patru banci au de recuperat 33 mil. euro de la insolventa (IMP). Actionarii raman blocatI

Banca Romaneasca, Piraeus Bank si Bancpost trebuie sa se gandeasca cum vor recupera creditele acordate Impact, in timp ce Templeton, Julius Baer si East Capital trebuie sa astepte planul de reorganizare pentru a putea spera sa-si vanda actiunile detinute la companie. Intrarea in insolventa a dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP), pentru o datorie de 1,36 mil. lei catre firma de constructii Romconstruct din Ploiesti, ameninta sa strice relatia companiei cu bancile finantatoare, patru creditori avand la finele anului trecut o expunere totala de peste 33 de milioane de euro pe Impact. La finele acestei luni, Impact avea de rambursat un credit de 12,8 milioane de euro contractat in 2006 pentru finantarea achizitiei unui teren in Prelungirea Ghencea din Bucuresti, unde intentiona sa construiasca un ansamblu rezidential. Proiectul a fost amanat insa din cauza prabusirii pietei imobiliare. Creditul de la Piraeus a fost restructurat anul trecut, Impact obtinand amanarea scadentei pana la 31 iulie 2010. Impact ar fi trebuit sa negocieze probabil o noua restructurare, avand in vedere ca la finele primului trimestru mai avea in conturi circa 10,7 mil. lei (2,55 mil. euro), insuficient pentru rambursarea integrala a creditului. Intrarea companiei in insolventa complica insa negocierile dintre cele doua parti. "Acest credit este in discutie cu banca", a declarat Carmen Sandulescu, directorul executiv al Impact, fara a oferi mai multe detalii. Cea mai mare expunere pe Impact o are Banca Romaneasca, controlata de grupul grecesc National Bank of Greece, care are de recuperat circa 17 mil. euro, conform datelor din raportul anual pe 2009 al companiei. Sumele fac parte din doua credite de 27 mil. euro acordate in 2007 de Banca Romaneasca pentru refinantarea de catre Impact a unor credite de la Bancpost si pentru finantarea lucrarilor la proiectul Greenfield din nordul Capitalei. Creditele sunt scadente in 2014. Impact mai are de rambursat credite mai mici ca valoare catre Bancpost si Banca Transilvania. Creditele Impact sunt garantate cu active in valoare contabila de 212 mil. lei (50 mil. euro) constand in terenuri si constructii. Compania avea la finele lunii martie datorii totale de 153,7 mil. lei (36,3 mil. euro) si active totale de 487,6 mil. lei (115 mil. euro), conform bilantului contabil. Tribunalul a numit un administrator judiciar, dar conducerea Impact spune ca nu a primit decizia Tribunalul Bucuresti a hotarat pe 8 iulie deschiderea procedurii insolventei impotriva Impact pentru o datorie de 1,36 mil. lei (320.000 de euro) pe care nu ar fi platit-o firmei de constructii Romconstruct Ploiesti. Conducerea Impact a precizat atunci ca are mai multe litigii cu Romconstruct prin care cere la randul ei plata anumitor sume de catre firma din Ploiesti, acesta fiind motivul pentru care nu a achitat suma respectiva, si ca avea suficiente lichiditati pentru a acoperi datoria. Impact a deschis o actiune la Curtea de Apel Bucuresti pentru suspendarea executarii deciziei Tribunalului privind intrarea in insolventa, insa judecarea acestei cereri a fost amanata, dupa ce Romconstruct a cerut recuzarea judecatoarei, motivand ca nu a fost citata in proces. "Potrivit dispozitiilor instantei, care sunt obligatorii, practicianul in insolventa desemnat de instanta este obligat sa respecte calendarul stabilit. Cererea de suspendare a deciziei Tribunalului este o exceptie, iar statistica arata ca din 100.000 de dosare nu se acorda decat in circa 1.000 de cazuri", a explicat Sorin George Botez, avocatul Romconstruct in acest dosar. Tribunalul Bucuresti a desemnat pe 8 iulie firma Activ Lichidator din Bucuresti ca administrator judiciar al Impact, ridicand dreptul de administrare al administratorilor companiei, potrivit sentintei publicate pe site-ul instantei. Potrivit legislatiei, Activ Lichidator a preluat atributiile Consiliului de Administratie al Impact, condus de Dan Ioan Popp, fondatorul si principalul actionar al companiei, cu 22% din actiuni. "Inca nu am primit notificare privind decizia instantei", spune Carmen Sandulescu, directorul executiv al Impact, care detine la randul sau circa 11% din companie. Potrivit calendarului stabilit de instanta, creditorii Impact pot depune cereri de admitere a creantelor pana pe data de 8 septembrie, iar tabelul preliminar de creante va fi finalizat pana la 8 octombrie, pe 3 noiembrie fiind programata prima sedinta a adunarii generale a creditorilor. Conform legislatiei, o companie aflata in insolventa trebuie sa le prezinte creditorilor un program de reorganizare. In cazul in care creditorii nu sunt de acord cu programul propus, se poate ajunge la executarea activelor companiei pentru recuperarea datoriilor. Actionarii Impact raman blocati pe termen nedeterminat Intrarea in insolventa a Impact ii afecteaza mai puternic pe actionarii companiei, care au ramas blocati, dupa ce actiunile au fost suspendate de la tranzactionare in urma deciziei instantei. "Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare", se arata in Legea insolventei (nr. 86/2006, Art. 43). In aceste conditii, actionarii Impact se pot vedea in imposibilitatea de a-si vinde actiunile cel putin pana la finele anului, avand in vedere ca prima adunare generala a creditorilor va avea loc in noiembrie. Printre actionarii importanti ai Impact se numara fonduri de investitii internationale de renume, precum Artio Global International Equity Fund (fostul Julius Baer), Salink Limited (un vehicul controlat de suedezii de la East Capital) si Templeton GIT Emerging Markets, un fond al americanilor de la Franklin Templeton (viitorul administrator al Fondului Proprietatea), care a cumparat chiar la finele anului trecut 6% din Impact de la Dan Ioan Popp pentru 1,65 mil. euro. Compania are insa si mii de actionari romani, fiind una dintre cele mai vechi companii de pe Bursa, listata inca din iunie 1996. La finele anului trecut, peste 52% din actiuni erau detinute de investitori locali. Ultima tranzactie cu actiuni Impact, inainte de suspendarea de la tranzactionare, s-a realizat la pretul de 0,437 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 20,5 mil. euro. Actiunile au scazut cu peste 50% de la maximele atinse in aprilie. In 2007, compania era evaluata la peste 300 mil. euro. Primul caz de insolventa pe Bursa de la Bucuresti a fost cel al retailerului electroIT Flamingo International (FLA), care a intrat in insolventa de buna voie in decembrie 2009, pentru a se proteja impotriva creditorilor. Compania controlata de Dan Adamescu si Dragos Cinca a fost suspendata de la tranzactionarea pe Bursa din acel moment, iar reorganizarea i-ar putea lasa pe actionari cu actiuni fara nicio valoare.

Antreprenorii romani care au mizat pe Bursa au rezistat mai bine la criza

Doar 15 companii romanesti au atras in ultimii sase ani finantari semnificative (de peste 10 mil. euro) de pe Bursa, prin IPO-uri sau majorari de capital, marea majoritate preferand sa se imprumute de la banci. Aceasta poate fi una dintre explicatiile faptului ca in ultimii doi ani sute de companii locale au intrat in insolventa, nemaiputand sa-si plateasca ratele. Calculele arata ca in ultimii cinci ani (2005-2010) companiile romanesti au atras ceva mai mult de 600 mil. euro de pe Bursa prin oferte publice initiale de vanzare de actiuni (IPO) si majorari de capital cu aporturi in numerar din partea actionarilor. Aici nu au fost cuprinse majorarile de capital realizate de companii unde actionarul majoritar detine peste 90% din capital, precum Artrom Slatina sau Alum Tulcea, care nu sunt relevante pentru conceptul de finantare prin intermediul pietei de capital, ci doar acele majorari de capital unde s-au inregistrat subscrieri masive din partea actionarilor minoritari. In comparatie, de la finele lui 2004 pana in aprilie 2010, soldul creditului neguvernamental acordat mediului privat a crescut cu circa 20 de miliarde de euro, relevand dependenta companiilor locale de finantarea bancara. Pentru aceasta situatie se pot gasi numeroase explicatii, cum ar fi extinderea agresiva a bancilor straine pe piata locala incepand din 2004 si simplitatea obtinerii de credite bancare (mai ales pana in 2007), in comparatie cu procedurile destul de complicate de parcurs in cazul ofertelor publice sau al majorarilor de capital. In plus, lipsa de adancime a pietei de capital, care nu se poate baza pe o masa critica de investitori de genul fondurilor de pensii sau fondurilor mutuale, care sa ofere intrari constante de capital, face ca intrarile sau iesirile fondurilor de investitii straine sa determine fluctuatii puternice ale preturilor, ceea ce poate crea neplaceri pentru companiile listate. In ciuda acestor impedimente, o serie de antreprenori locali au avut curajul sa parieze pe Bursa si au reusit sa-si asigure o pozitie solida, fiind mai feriti de criza. Printre exemple se numara Raul Ciurtin, presedintele Albalact, care a finantat o buna parte din extinderea companiei prin majorari de capital, iar in prezent este singurul producator local de lactate care se bate de la egal la egal cu mult mai puternicele multinationale din domeniu. Gheorghe Calburean si-a cladit imperiul in sectorul forajului si constructiilor in jurul Dafora Medias (DAFR) cu ajutorul pietei de capital, finantand prin majorari de capital inclusiv preluarea Condmag Brasov (COMI), care acum este cea mai profitabila companie din grup. Dorel Goia si Emanoil Viciu au listat Teraplast Bistrita (TRP) la Bursa in 2008 reusind sa atraga prin oferta publica (IPO) cea mai mare parte a fondurilor necesare pentru relocarea productiei, fiind in prezent printre liderii pietei de profile din PVC. Exemplul lor a fost urmat si de alti antreprenori, precum Mircea Vescan, actionarul majoritar al producatorului de echipamente pentru foraj Armax-Gaz Medias (ARAX), sau Horatiu Cercel, proprietarul companiei de constructii Concefa Sibiu (COFI), care deruleaza chiar in prezent majorari de capital pentru a strange bani de pe piata pentru extinderea operatiunilor. Prezenta pe Bursa nu este o garantie a succesului unei companii, evolutia acesteia depinzand in primul rand de deciziile managementului sau de contextul de piata. Astfel, desi s-au folosit de finantarile pe Bursa, retailerul electroIT Flamingo (FLA) sau Banca Carpatica (BCC) se afla intr-o situatie dificila, prima fiind in insolventa, iar a doua avand pierderi mari in ultimii ani. Banca Transilvania (TLV), condusa de Horia Ciorcila, este insa cel mai bun exemplu privind modul in care o companie cu capital romanesc se poate dezvolta folosind piata de capital. In ultimii sase ani, TLV a strans peste 150 mil. euro de pe Bursa, fiind in prezent una dintre cele mai valoroase afaceri cu capital privat local. Gheorghe Calburean, presedintele Dafora Medias (DAFR) A strans circa 28 mil. euro de pe Bursa, prin majorari de capital, renuntand la 20% dintre actiunile companiei de foraj si constructii Dafora Medias. In prezent mai detine circa 55%. Cu banii adunati de la investitori a finantat in 2007 preluarea pachetului de control al constructorului de conducte agistrale Condmag Brasov (COMI). Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba Iulia (ALBZ) A adunat aproape 15 mil. euro de la investitorii de pe Bursa, dupa ce a permis intrarea in actionariat a unor fonduri de investitii prin reducerea participatiei de control. Banii au fost utilizati pentru constructia unei noi fabrici de lactate si a unei ferme de vaci in comuna Oiejdea, judetul Alba, precum si pentru preluarea fabricii Raraul din Campulung Moldovenesc. Dorel Goia, actionarul principal al Teraplast Bistrita (TRP) A listat Teraplast la Bursa in 2008, reusind sa atraga circa 14 mil. euro prin oferta publica initiala (IPO), care a evaluat compania in acel moment la circa 70 mil. euro. Cu banii din IPO, Teraplast si-a relocat fabrica de profile din PVC si pe cea de tevi din PVC din orasul Bistrita, reusind in acelasi timp sa-si mentina afacerile la un nivel constant chiar si in 2009.

Scorul la finantari banci-Bursa: 29-1

Companiile romanesti au strans putin peste 600 mil. euro de pe Bursa in ultimii sase ani, prin oferte publice de vanzare de actiuni (IPO) sau majorari de capital cu aporturi in numerar, in timp ce soldul total al creditelor acordate de banci companiilor a crescut cu peste 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Rezultatul: sute de companii au intrat in insolventa in ultimii doi ani, capitalul romanesc fiind cel mai lovit. In schimb, majoritatea celor care s-au finantat pe Bursa, precum Horia Ciorcila, Raul Ciurtin sau Gheorghe Calburean, au reusit sa-si consolideze afacerile si sa faca fata concurentei capitalului strain. "In tarile cu piete de capital slabe, economia e mult mai puternic lovita in perioade de criza, companiile sunt mai vulnerabile, iar vulnerabilitatea se transmite si bancilor. Capitalul local este cel mai lovit pentru ca nu are acces la alte surse de finantare", explica Laurentiu Ciocirlan, directorul departamentului de oferte primare al Raiffeisen Capital & Investment, care a fost implicat in listarea Transgaz Medias (TGN), Teraplast Bistrita (TRP) sau Flamingo International (FLA). Tarile cu piete de capital puternice, precum Polonia, au facut mai usor fata crizei financiare. In Polonia insa, raportul dintre finantarile de pe bursa si cele bancare este mult mai echilibrat. In perioada 2005-2007, companiile poloneze au strans circa 33 mld. zloti de pe piata de capital si au luat credite de circa 55 mld. zloti.

(FLA)- Un drum de patru ani de la o licitatie nebuna la faliment

Avand in vedere penuria de emitenti de la Bursa de Valori Bucuresti, listarea in 2005 a retailerului de produse IT&C Flamingo International parea a fi un pas inainte pentru piata de capital romaneasca. Privind insa retrospectiv, observam ca aducerea acestei societati in ringul bursier a fost o poveste trista. Nu numai pentru ca investitorii au pierdut banii, dar si pentru ca participarea la un IPO al unei societati care in numai patru ani dupa aceea ajunge in faliment submineaza bruma de incredere pe care o mai are piata de capital de la noi. Din acest punct de vedere, pentru BVB sumele atrase din comisionarea tranzactiilor pe acest emitent nu foarte lichid nu compenseaza deficitul de imagine pe care Flamingo l-a adus pentru piata de capital romaneasca. Prezenta titlurilor acestei companii la cota Bursei nu a adus finalmente avantaje decat fondatorilor companiei care au putut face distributie la preturi nesperate catre investitori care acum trag linie si vad ca au pierdut toti banii. Oferta publica initiala s-a desfasurat in perioada 15-22 iunie 2005, compania punand la dispozitia investitorilor 17 milioane de titluri. Intermediarii ofertei, ING Securities si Raiffeisen Capital & Investment, au propus un sistem de licitatie in care pretul urma sa fie fixat in functie de cerere si oferta intr-un coridor fixat intre 18.000 de lei si 24.000 de lei. Oferta a fost suprasubscrisa masiv, astfel incat investitorii au urmarit titlurile pana la un nivel de 24.200 de lei la care s-a si realizat transferul. La momentul respectiv, indicatorul P/E, calculat la profitul din anul precedent, era de 13,7, ceea ce nu trimitea cu gandul neaparat la o supraevaluare. Ulterior, Flamingo International a realizat o majorare de capital pentru a incorpora sumele atrase din oferta publica, astfel incat pretul cu care actiunile FLA au intrat in piata incepand cu 18 iulie 2005 s-a situat intr-un interval de variatie cuprins intre 0.4 lei/actiune si 0,45 lei/actiune, care a fost de altfel si maximul atins in ringul bursier.Investitorii care au participat la IPO nu au avut motive de satisfactie, un raport al kmarket.ro din octombrie 2006 indicand pentru titlurile Flamingo un randament de 5% in prima zi de la listare, +18% la trei luni si -8% la un an, in conditiile in care indicele BET, in aceeasi perioada, s-a apreciat cu 47%. "Desi oferta a fost suprasubscrisa semnificativ, pretul mare nu a lasat loc de crestere in piata", scria Razvan Pasol in raportul mentionat. In plus, deziluzia rezultatelor financiare pe anul 2005 care au indicat o injumatatire a profitului net, de la 14,8 milioane lei, la 7,2 milioane lei, in raport cu 2004, a pus in cu totul alta perspectiva corectitudinea pretului de oferta al IPO.In luna decembrie a aceluiasi an, conducerea Flamingo a surprins piata, anuntand achizitia concurentului Flanco. Pe 11 ianuarie 2006 s-a semnat aceasta intelegere complexa care prevedea atat o tranzactie in bani, cat si cesiune de actiuni in cadrul noului grup. Suma necesara de 37 milioane de euro urma sa fie atrasa partial prin Bursa. Astfel, Flamingo a facut o oferta de 316,9 milioane de titluri preferentiale pentru actionarii din acel moment la un pret de 0,437 lei/actiune, apropiat de maximele absolute. Investitorii au raspuns favorabil, fiind subscrise 256,6 milioane de titluri, in timp ce doar 60,1 milioane au ramas nesubscrise, iar compania a putut atrage 112 milioane de lei care, impreuna cu un credit contractat de la ING, au fost utilizate in realizarea achizitiei Flanco. "In urma incheierii acestei tranzactii, anticipam ca grupul Flamingo isi va accelera dezvoltarea si isi va mari profitabilitatea", declara, la acea vreme, Dragos Cinca, fondator si actionar majoritar al companiei. Nu a fost insa cazul. Piatra de moara a acestei operatiuni a atarnat greu in anul 2006, cand compania a inregistrat pierderi de 22,75 milioane lei. Printre motivatiile dinaintea listarii, conducerea Flamingo a vorbit si despre necesitatea atragerii unui partener important, fond de investitii, in conditiile in care concurentii de pe piata deja aveau in actionariat astfel de investitori de portofoliu. Aducerea la cota Bursei a titlurilor Flamingo a raspuns acestui obiectiv, insa istoria a dovedit ca acestia nu au fost mai mult decat "fraieri de serviciu." Este vorba in special de fondul american QVT care a manifestat un interes constant pentru majorarea participatiei pe acest emitent. In trendul descendent secundar, QVT a fost cumparator constant intr-o etapa in care insiderii vineau masiv actiuni FLA. Ofertele plasate de fondul american in jurul nivelului de 0,4 lei/actiune au impiedicat o coborare accelerata a cotatiilor intr-un rastimp in care titlurile blue-chip sufereau corectii drastice. Astfel, in iunie 2006 QVT ajunsese sa detina 11% din capitalul social pentru ca, la inceputul lui august 2006, dupa o tranzactie prin care a achizitionat 9 milioane de titluri, aceasta participatie sa se majoreze la 15%.In trendul descendent din 2008, actiunile Flamingo au fost dramatic lovite, pierzand mai bine de 90% fata de maxime. QVT a aparut din nou la cumparare si in vara lui 2009, cand a cumparat, pentru 101.000 de euro, un pachet de 13,95 milioane titluri de la fondul Quintessence la un pret de 0,0305 lei/actiune. Parea o afacere deosebita daca ne gandim ca doar cu doi ani inainte platise 3,23 milioane de lei pentru un pachet de 27 milioane de actiuni, reprezentand 3,47% din capitalul social al Flamingo. Dupa deal-ul cu fondul Quintessence, QVT ajunsese la o participatie de 21,96%, mai mare decat cea a lui Dan Adamescu, ce intrase la inceputul anului trecut si apropiata de cea a lui Dragos Cinca, care de la 78% la listare, ajunsese sa detina numai 25,19%. In august 2009, realizand gravitatea situatiei, fondul american a solicitat insolventa firmei. Cum ceilalti actionari nu au fost de acord, QVT s-a retras din companie, vanzand participatia de 21,95%, printr-un deal, la un pret de 0,03 lei/actiune. Astfel, americanii au recuperat doar 5,13 milioane lei, respectiv 1,2 milioane lei, mai putin de 10% din suma investita in anii precedenti. QVT nu a fost singurul mare investitor care a pierdut banii. Acelasi lucru pare a se fi intamplat si cu ultimii veniti, Dan Adamescu si Ion Ion Tiriac. Daca ultimul a achizitionat 5% din titlurile societatii pentru 300.000 de euro, Dan Adamescu a facut plasamente de un milion de euro in ianuarie 2009 prin firma Nova Trade si de 1,2 milioane lei prin Midfair Management Services in septembrie. Dan Adamescu a ajuns sa controleze 37% din firma, ca si alti actionari carora li s-a facut distributie si care au 38%, tocmai intr-un moment in care societatea s-a trezit cu creditorii la usa. ING Bank Romania a solicitat in decembrie anul trecut blocarea marfurilor Flamingo pentru a recupera o parte din datoria de 17,5 milioane euro pe care societatea o are la institutia bancara. Conducerea Flamingo a solicitat in instanta protectia sub legea insolventei. Tot de atunci, titlurile au fost suspendate de la tranzactionare, intr-un moment cand acestea se situau la 0,185 lei/actiune, cu 96% sub maxime. Acesta pare si finalul istoriei lor la Bursa de Valori Bucuresti unde nu au adus investitorilor care au cumparat din piata decat pierderi. Dragos Cinca declara luna trecuta pentru Ziarul Financiar: "Odata cu intrarea in insolventa actionarii sunt ultimii ca importanta. Este acum practic o firma care nu mai apartine actionarilor, ci bancilor." Investitorii de la BVB stiu insa si o alta realitate: nici nu le-a apartinut vreodata.

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 10 2005

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 10 1105

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 10 2303

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Calendar financiar 2010

FLA 10 0102 FLA 10 0102

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Raport curent hotarari AGAO din 25.01.2010. Mentinere suspendare tranzactionare

FLA 10 2701

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Mentinere suspendare tranzactionare - ora 09:30: Desfasurare AGA O

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Raport curent

FLA 10 1301

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Raport curent

FLA 09 3112 FLA 09 3112

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Convocare AGA Ordinara in 25(26).01.2010

FLA 09 2412 FLA 09 2412

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Raport curent

FLA 09 1712

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Mentinere suspendare tranzactionare - procedura insolventa (art. 43 din Legea 85/2006

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Suspendare tranzactionare - ora 11:35: conform Titlu II art. 112 din Codul BVB

FLA 09B 1412

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Reluare tranzactionare - ora 11:16: conform Codului BVB (Titlu II - art. 115 si Titlu III - art. 6) - Comunicat

FLA 09A 0912

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 09A 1412 FLA 09A 1412

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 09 1412

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Comunicat

FLA 09 1112

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Suspendare tranzactionare - ora 16:01: conform Titlu II art. 111, lit. d din Codul BVB

FLAMINGO INTERNATIONAL SA ( FLA )
Reluare tranzactionare - ora 15:04: conform Codului BVB (Titlu II - art. 115 si Titlu III - art. 6) - Comunicat

FLA 09 0912